Buna ziua, in urma cu doi ani am aflat ca am o boala autoimuna care nu este tocmai compatibila cu graviditatea. Astfel, primul copil a murit in utero la 7 luni… dupa soc si consiliere medicala am zis sa mai incerc o data si la a doua sarcina am nascut prematur tot la 7 luni si dupa o lupta mare copilul s-a recuperat si este bine. Va scriu pt ca, neplanificat ,a mai aparut o sarcina, in urma careia am facut un atac depanica ca nu mai pot duce psihic. Am discutat cu doctorul meu si concluzia a fost ca alegerea ne apartine- fie intrerupem sarcina , fie o pastram cu riscurile de rigoare, mai ales neurologice, stres, emotii, etc. Am intrerupt sarcina, dar acum ma intreb daca a fost o decizie buna, de ce m-am panicat atat de tare?. Ne mai dorim un copil, dar suntem paralizati de frica sa nu moara la nastere sau sa ramana cu sechele.In plus sunt in fata bolii neputincioasa si inca nu exista un tratament eficace care sa-mi garanteze succesul sarcinii. Mai am oare curaj sa incerc mai tarziu? Tot oscilez intre chemarea mea materna si riscurile medicale. Va multumesc.
