Buna ziua!
Vorbesc cu un baiat de jumatate de an,ne intelegem „bine”,v-am mai trimis un mesaj,in care v-am spus ca nu-mi mai place sa ma joc de-a soarecele si pisica si mi-ati spus ca daca nu-mi mai place jocul,sa nu-l mai joc.Asa am facut..pentru o perioada..apoi..amandoi am spus lucruri urate unul despre altul la nervi,am facut greseli..amandoi..apoi..a renuntat sa mai vorbeasca cu mine,ma ignora complet,dar intr-o seara m-a intrebat daca mai sunt in oras..am vorbit din nou..pentru cateva ore dupa ce o luna de zile m-a ignorat complet,eu aratandu-i la randul meu ca si eu il pot ignora…de o saptamana..am reinceput sa vorbim..am iesit la cafeaneaua unde lucreaza el..am stat aproape cate 5 ore cu el acolo…stiu ca obisnuiesc sa iert repede,pentru ca nu vreau sa-l pierd..dar intre timp…am inceput sa ma reindragostesc de el,nu pentru ca il vad,ci pentru ca ma ia in brate,ma pupa pe frunte….dar astazi a primit o veste si i-am spus ca sunt alaturi de el si ca starea ui de tristete ma afecteaza si pe mine pentru ca tin la el chiar daca el nu realizeaza sau nu vede asta,si ca stiu ca o sa gaseasca o solutie..ma asteptam la un raspuns mai amplu..dar am primit doar un „Ok”…nu stiu ce sa fac…daca ii spun ca tin mult la el..desi i-am mai zis,se vede si dupa felul cum ma comport..e genul de baiat care nu ar vrea sa fie intr-o relatie..dar ma deruteaza..ce ma sfatuiti sa fac?Sa „apuc taurul de coarne” si astfel sa risc sa fiu ranita daca nu simte acelasi lucru pentru mine?Sau sa-l uit si sa gasesc pe cineva care sa tina la mine?Multumesc anticipat!
