Cand si cum spui copilului despre sex. Ce trebuie sa stie parintii

Momentul potrivit pentru discutie

Alegerea momentului potrivit este o chestiune de echilibru – nici sa spui copilului prea mult prea devreme, inainte ca el sa fie interesat sau pregatit sa inteleaga, dar nici sa astepti pana cand el deja stie prea multe din surse incomplete, gresite si negative. Specialistii considera ca o varsta potrivita pentru un copil dezvoltat normal sa participe la o asemenea discutie este cand implineste 8 ani, varsta la care copilul este foarte verbal, profund in gandire si este flatat de responsabilitatea acordata si ca este tratat ca un om mare. Aceasta varsta este ca o fereastra magica.

Copiii sunt suficient de mari ca sa inteleaga ce le spui, dar nu asa de mari incat sa fie cinici.

Sunt destul de mari ca sa fie interesati si fascinati, dar nu suficient de mari incat sa se simta jenati sau inhibati sau sa isi fi format deja idei preconcepute. Dupa discutia principala vor aparea tot felul de subiecte mai mici, similare, care vor trebui discutate si ele in detaliu. Apoi, pe masura ce copilul intra in adolescenta, subiectul se muta in zona de fapte si comportament, spre discutii care sa-l ajute sa stie exact ce sa faca si sa actioneze cu responsabilitate.

Daca vei avea discutia principala icu copilul cand el are intre 8 si 12 ani, este in regula, nu e prea tarziu, cu conditia sa nu ii vorbesti de sus ca si cum este mic si nu stie nimic si sa fii pregatit ca el sa stie deja unele lucruri si sa aiba deja unele intrebari pe care vrea sa ti le puna.  

Nu rata nici: Sex prima data! Care este varsta potrivita pentru sex? Ce spun psihologii

Cele mai frecvente intrebari ale parintilor si raspunsuri ale specialistilor

Mai jos prezentam cele mai comune si populare intrebari ale parintilor cand vine vorba de discutiile despre sex cu copiii lor:

Intrebare: De ce este asa de greu sa vorbim cu proprii nostri copii despre sex (asa de greu incat, statistic, un numar socant de mare de parinti nici nu discuta vreodata?)

Raspuns: Sunt trei motive. Jena pe care o avem fata de subiect si proprile noastre inhibitii constiente sau inconstiente, apoi lipsa unui plan de bataie pentru o asemenea discutie sau faptul ca nu avem o idee clara despre ce ar trebui sa spunem si in al treilea rand, propriul nostru conflict interior intre ce credem noi despre sex si ce vrem sa creada si sa inteleaga copiii nostri.  

Intrebare: Poate un parinte, prin metoda, dialog, etc, sa concureze cu media si cu anturajul copilului sau la titlul cine are influenta majora cu privire la ce gandesc copiii despre sex?

Raspuns: Da! Un parinte care incepe sa discute din timp cu copilul sau si este la curent cu ce face copilul va avea influenta dominanta asupra lui si va acoperi toate celelalte voci.  

Intrebare: Discutia despre sex cu copilul meu trebuie sa fie neaparat jenanta pentru amandoi?

Raspuns: Nu! Din contra. Daca o faci la momentul potrivit si in modul potrivit, poate fi placuta si naturala si poate construi o legatura emotionala puternica si adanca intre tine si copil care va va intari increderea si comunicarea.  

Intrebare: Este mai dificil pentru un parinte singur sa discute cu copilul sau despre sex?

Raspuns: Da si nu. Poate fi mai greu in sensul ca esti singura, fara un partener care sa iti sustina demersul sau sa te ajute cu modul in care e bine sa abordezi subiectul, dar obiectivul si principiile raman la fel. Intr-un fel este mai usor pentru ca esti singurul parinte care discuta cu el. Tu ai control asupra mesajului si poti fi consecvent in ceea ce spui, cand spui si cum spui. Multi parinti singuri, tocmai pentru ca sunt singuri isi iau mult mai in serios rolul si fac treaba mai buna, asumandu-si raspunderea complet. Oricum, toate sfaturile prezentului material se refera in egala masura si la cei ce sunt parinti singuri.

Intrebare: Care este cel mai important lucru cand vorbesti ca parinte cu copilul tau despre sex?

Raspuns: Singurul lucru care conteaza este sa il transformi intr-un subiect pozitiv, vesel, incitant si sa legi clar si constructiv subiectul de casatorie, de familie, de dragoste si de o relatie sanatoasa si solida.  

Intrebare: Este varsta de opt ani cu adevarat cea potrivita pentru aceasta discutie importanta? Unii parinti spun ca este prea devreme, altii ca e prea tarziu.

Raspuns: Este important sa ai discutia principala suficient de devreme incat sa ii formeze si contureze atitudinea initiala, de baza, a copilului in fata sexului si sa ii serveasca drept scut protector in fata tuturor prostiilor si vorbelor murdare si stupide pe care copiii le aud de la prieteni, colegi si din media. Dar daca discuti prea devreme cu copilul, ii pui probleme pentru care el nu este pregatit si e mai rau. Fiecare parinte simte cand vine momentul, intrucat copiii aduc vorba cumva si manifesta un interes suplimentar pentru teme precum sarut, relatii de cuplu, intrebari despre organele lor genitale, etc.  

Intrebare: Obiectivul discutiei principale este acela de a-mi proteja copilul si de a-l constientiza, in special daca este fata, fata de pericolele fizice si emotionale ale sexului la varste nepotrivite?

Raspuns: Da si nu. Este de datoria noastra sa ne protejam copiii de orice le poate face rau. Insa numai daca il faci pe copil sa inteleaga influenta pozitiva pe care sexul corect la momentul potrivit o poate avea asupra unei relatii stabile si armonioase, el va avea motivatia si capacitatea sa evite consecintele nefaste ale raului pe care sexul il poate aduce atunci cand se intampla la momentul nepotrivit si cu persoana nepotrivita. 

Intrebare: Ca parinte, este neobisnuit sa sper ca copilul meu va reusi sa abordeze sexul intr-un mod mai grijuliu si conservator decat am facut-o eu? Sunt un parinte ipocrit daca imi invat copilul sa se abtina de la sex asa cum eu nu am putut?

Raspuns: Este foarte normal ca parintii sa isi doreasca ca copiii lor sa astepte acea relatie profunda, stabila, autentica inainte de a-si incepe viata sexuala (din pricina sigurantei fizice, emotionale, a valorilor morale, a sperantei pentru o casatorie mai buna si multe alte motive). Vederile multor parinti sunt, suprinzator, foarte conservatoare cand vine vorba de ce isi doresc sau cred ca e mai bine pentru copiii lor, si asta in ciuda modului in care si-au trait ei viata sexuala. Nu, nu este ipocrizie sa incerci sa iti inveti copilul ceva ce tu nu ai reusit sa faci, indeosebi daca simti sincer ca este ceea ce e mai bine pentru el. A fi un parinte bun inseamna a-ti dori ceva mai bun pentru copilul tau, bazandu-te pe propriile tale experiente de viata a ce inseamna bun sau rau.

Intrebare: Este realist sa sper (si sa actionez in acest sens) la o activitate sexuala mai scazuta a copilului inainte sa aiba o relatie serioasa sau inainte de casatorie?

Raspuns: Faptele arata ca da, este realist sa speri asa ceva. Din ce in ce mai multi psihologi respectabili din ziua de azi au ajuns la concluzia ca aceasta forma de „gratificare amanata” (sub forma unei vieti sexuale active si regulate) este mai inteligenta si evident mai sigura. Dar acestea sunt decizii individuale de luat si realitatea covarsitoare este aceea ca parintii trebuie sa decida ce directie e mai buna pentru copiii lor si sa faca pasi concreti, pozitivi ca sa isi ajute copiii sa paseasca pe acel drum bun.

Intrebare:Dar pot eu sa decid ce este mai bine pentru copilul meu sau el are dreptul sa creasca si sa decida singur pentru el?

Raspuns: Exista o metafora graitoare: „A te astepta ca un copil mic sa descopere ce e bine pentru el este ca si cum l-ai pune intr-o barca micuta, in curentul apei, fara vasle, in timp ce barca se indreapta spre cascada Niagara”. Sigur ca un copil va decide la un moment dat singur ce vrea sa faca cu viata sa, dar a nu il invata ceea ce experienta ta de viata si inima ta iti spune ca e mai bine pentru el este forma cea mai grava de renuntare la responsabilitatile de parinte.

Intrebare: Dar daca nu sunt sigur ce este mai bine pentru el?

Raspuns: Unul din cele mai dificile si mai benefice aspecte ale experientei de parinte este ca te forteaza sa analizezi si sa filtrezi lucrurile in care ajungi la concluzia ca alegi sa crezi, bazate pe experienta ta de viata, astfel incat sa il inveti cu onestitate acele lucruri si valori pe copilul tau. Nimeni nu o poate face in locul tau.  

Intrebare: Cat de mult ne influenteaza copiii imaginea sexului asa cum apare ea zugravita in media? Oare sexul indiferent, iresponsabil, accidental prezentat in ziare, la tv sau pe internet face la fel de rau precum face violenta aratata in media?

Raspuns: Sexul asa cum e redat in media reprezinta un pericol mai mare decat violenta din media. Un procent foarte mic de copii copiaza actele de violenta pe care le vad la tv sau in presa, dar un numar mare dintre ei imita sexul iresponsabil si promiscuu ce se vede aproape ori de cate ori deschidem televizorul. Una din cele mai mari probleme ale societatii moderne este aceea a sexualitatii in randul adolescentilor, a graviditatii la fete foarte tinere, a avorturilor timpurii, a bolilor cu transmitere sexuala, a depresiilor, iar sexul asa cum e reflectat in media este unul din principalii vinovati.  

Intrebare: Dar daca copilul meu este deja activ sexual, ce fac?

Raspuns: Nu renunta! Nu e niciodata prea tarziu sa transformi subiectul sex intr-unul deschis si pozitiv intre tine si copilul tau. Daca tu crezi in ideea ca este mai bine sa astepti dragostea adevarata si o relatie stabila inainte de a incepe viata sexuala, atunci poti continua sa pledezi pentru asta, chiar daca copilul a avut deja o experienta sexuala. Nu abandona incercarea de a-ti salva copilul de la ceea ce consideri ca ii face rau; face parte din rolul tau de parinte. Ramai pozitiv. Asigura-ti copilul ca il iubesti, dar ca esti preocupat si ingrijorat de unele lucruri pe care le face. Explica-i concret, ajuta-l sa isi formeze o conceptie mai clara despre sex si adapteaza pentru cazul tau din sfaturile ce urmeaza: cele 4 faze pe care un parinte trebuie sa le parcurga in discutiile despre sex cu copilul sau.

Image by Heike from Pixabay

Citeste continuarea: 1 2