Agresivitatea copiilor este un fenomen care capătă din ce în ce mai multă amploare, iar părinţii trebuie să includă şi acest capitol în educaţia copiilor lor. Nu este zi să nu vezi măcar o ştie despre violenţa la copii, şicanări şi agresiuni verbale. Sunt copii care, pur şi simplu, se simt bine şicanându-şi colegii mai „slabi”. Le place senzaţia de putere, de dominare şi orgoliul lor este „hrănit” de teama şi furia pe care o stârnesc „victimelor”.

Iată câteva sfaturi care îi vor ajuta pe părinţi în a-şi educa copiii în spiritul ignorării totale a acestor agresori, cum să reacţioneze şi cum să-şi ajute copiii să nu răspundă provocărilor.

 

 

Vino acum să vezi oferta noastră specială de produse din care poţi cumpăra copilului tău cadou de 1 iunie aici.

 

 

Educaţie copii: Cum îţi dai seama dacă copilul tău a fost sau este şicanat

Sunt mulţi copii care devin ţinta agresiunilor colegilor lor (fie fizică, fie verbală) care preferă să nu vorbească despre asta cu părinţii lor. Fie că se simt ruşinaţi, fie că îşi închipuie că vor fi consideraţi vinovaţi pentru ceea ce li se întâmplă, ei preferă să tacă. Sunt totuşi câteva semne involuntare care îl dau de gol. Iată la ce trebuie să fii atent:

– refuză să se ducă la şcoală sau să se ducă la computer

– îşi schimbă comportamentul după ce se uită la telefon sau la computer.

– îi este permanent rău, acuză dureri de cap, are probleme de somn, ceea ce de multe ori duce la absenţe şcolare.

– “pierde” bani sau obiecte de valoare cu care pleacă la şcoală.

– apar “din senin” vânătăi şi răni.

– vine lihnit de foame, deşi pare că şi-a mâncat pacheţelul sau se întoarce cu pachetul înapoi acasă.

– are schimbări bruşte de dispoziţie, este anxios, depresiv, necomunicativ, închis în sine.

Chiar dacă observi la copilul tău unul sau două simptome, asta nu înseamnă neapărat că este şicanat la şcoala, însă pot fi semnal de alarmă. Vorbeşte cât mai mult cu copilul tău, fă-l să aibă încredere în tine şi să-ţi povestească prin ce trece fără teama de a fi judecat sau criticat.

 

 

Educaţie copii: Ce ai de făcut dacă copilul tău este ţinta unei astfel de agresiuni

Dacă suspectezi că cineva îţi terorizează copilul sau el însuşi îţi povesteşte, oferă-i sprjinul de care are nevoie. Ascultă-l ce are de spus, ia-l în serios, şi spune-i că are dreptul şi responsabilitatea de a pune capăt oricărei forme de agresiune fizică sau verbală. Asigură-l că tu vei fi lângă el şi poate conta pe ajutorul tău pentru a trece peste această situaţie neplăcută.

 

Când afli că cineva ţi-a şicanat copilul, primul lucru care îţi vine în minte este să-i faci dreptate. Poate chiar îţi aduci aminte cum era când tu însuţi erai ţinţa agresiunilor verbale sau fizice ale colegilor tăi, iar acum frustrările se dublează ca intensitate. Însă dacă îţi pierzi cumpătul vei face mai mult rău. Trebuie să găsiţi împreună soluţii la rezolvarea problemei, iar la nervi puteţi lua decizii greşite.

 

Nu trebuie să rezolvi situaţia de unul singur. Chiar dacă pare că îţi ajuţi copilul, în realitate nu este aşa. În primul rând, copilul se va simţi lipsit de putere (“Nu sunt în stare să…”), în al doilea rând va fi şi mai stresat pentru că îţi dă o problemă de rezolvat. Îi poţi spune “Cum crezi că te pot ajuta eu?”, faceţi împreună o strategie. Acest moment poate fi o lecţie de viaţă care să-l ajute pe copil să rezolve situaţii similare în viitor. Puteţi face scenarii, dialoguri. Ce sa spună în cazul în care un copil îi spune X sau Y (vezi paragraful trei).

 

Chiar dacă nu trebuie să exagerezi, nici minimizarea nu este o soluţie. Nu-i spune copilului tău “Eşti prea sensibil şi exagerezi”. NU trebuie să-ţi laşi copilul singur într-un astfel de moment. Indiferent despre ce agresiune din partea colegilor este vorba, el trebuie sprijinit să rezolve situaţia.

 

Nu da vina pe copil. Nu întreba “Ce ai făcut de ţi-a zis aşa?” sau “Trebuie să-i fi făcut tu ceva ca să se ia de tine?!”. Astfel de cuvinte nu numai că îl vor face să se închidă şi mai mult în sine, să întrerupă orice comunicare cu tine sau cu altcineva, ci chiar se va simţi vinovat pentru situaţia creată. Îţi poţi ajuta copilulul explicându-i că agresorii îşi aleg la nimereală victimele, fără ca acestea din urmă să fi făcut ceva. Că el nu are nici o vină şi că nu trebuie să se considere responsabil pentru faptele rele ale altor copii.

 

Vorbeşte tot timpul cu copilul tău, povesteşte-i despre cum erai tu când erai mic, cum ai reacţionat când ai fost la rândul tău şicanat sau terorizat de colegii de şcoală. Îi poţi spune “Îmi pare aşa de rău că trebuie să treci prin aşa ceva. Sunt aici ca să te ajut”. Încurajează-l să vorbească şi cu alţi adulţi de care se simte apropiat (un unchi, o mătuşă, bunici, un profesor etc.)

 

 

 

Educaţie copii:: Strategii şi scenarii

Învaţă-ţi copilul cum să reacţioneze la nervi sau teamă. Dacă este agresat verbal sau fizic, să răspundă cu aceeaşi monedă va pune gaz pe foc. Ceva simplu precum “Încetează!”, “Stop”, “Gata, e de-ajuns!” sau “Nu e deloc amuzant!”, poate dezarma agresorul care abia aşteaptă un motiv să continue “lupta”. Dacă cineva îl aţâţă şi caută bătaia cu orice preţ, cea mai bună soluţie este să îl ignore şi, pur şi simplu, să plece de acolo.

 

Chiar dacă este greu de ignorat, învaţă-ţi copilul să se prefacă că nu aude. Când observă că ţinta nu este afectată de răutăţile lor, agresorii îşi caută altă victimă care să le dea satisfacţie. Poţi exersa acasă cu copilul ce “feţe de poker” să adopte pentru a nu arăta că este afectat de răutăţile colegilor.

 

Încurajează-ţi copilul să-şi facă prieteni. Unde-s doi puterea creşte, spune un proverb românesc. Statisticile spun că cei mai mulţi copii agresaţi fizic sau verbal sunt copii care preferă să stea singuri.

 

 

Te mai poate interesa şi  Copii agresivi: Ce facem cand avem un copil victima sau atacator?