3. Lasă-ţi copilul să facă propriile alegeri
Copilul are dreptul să facă alegeri. Dacă ia deciziile bune, are de câştigat. Dacă alegerile sunt greşite, va suporta consecinţele acţiunilor lui. Dacă, să zicem, nu prea are chef de teme, o consecinţă ar putea fi că nu va putea utiliza computerul. Şi îl poţi motiva spunându-i că va putea accesa calculatorul pentru perioada stabilită, de îndată ce îşi termină tema. Acest mod de a-l motiva este mult mai eficace decât să ţipi, să-i ţii predici nesfârşite sau să-l ameninţi că nu va folosi calculatorul dacă nu îşi face temele.
4. Pune întrebări care să te ajute să-l descoperi
Ce îl motivează pe copilul meu? Ce vrea de fapt copilul meu? Ce întrebări să-i pun pentru a-l ajuta să descopere şi să-şi exploreze pasiunile? Care sunt ambiţiile şi ţelurile copilului meu?
Fă un “pas în spate” şi observă-ţi copilul ca şi când ar fi o persoană oarecare, fără să te implici emoţional. Analizează ceea ce vezi. Apoi vorbeşte cu el şi află răspunsurile la întrebările de mai sus. Ascultă răspunsurile. Nu doar lucrurile care îţi convin, ci ceea ce îţi spune copilul. Respectă-i răspunsurile, chiar dacă nu eşti de acord cu ele.
5. Alege uşa pe care vrei să intri
Imaginează-ţi două uşi. Pe uşa numărul 1 intră părinţii care vor să-şi vadă copiii făcând lucrurile corecte în viaţă: să se trezească de dimineaţă, să meargă la şcoală, să înveţe bine, să îşi facă temele, să aibă succes. Pe uşa numărul 2 intră părinţii care îşi vor copiii interesaţi şi motivaţi să facă anumite, care vor să îi influenţeze să descopere lucrurile care îi interesează. Nu doar să facă lucrurile corecte, ci să-şi dorească să facă lucrurile corecte.
Pe care uşă, ai intra tu? Dacă intri pe uşa numărul 1, atunci pentru a-ţi atinge ţelul va trebui să împingi de la spate, să pedepseşti, să implori, să te plângi, să mituieşti, să linguşeşti.
Dacă alegi uşa numărul 2, atunci ar trebui să pui altfel întrebările. În loc de “Ţi-ai făcut tema azi?” să întrebi “De ce ai ales să-ţi faci tema azi şi nu ieri?”, “Am observat că ai ales să nu îţi faci tema la geometrie ieri, dar văd că pe cea de la istorie vrei să o faci de azi. Ce te-a determinat să faci asta?” Acest tip de investigaţie te va ajuta pe tine, dar şi pe copilul tău, să descoperiţi ce anume îl motivează şi îl atrage.
6. Nu e vina ta
Aminteşte-ţi întotdeauna: nu e vina ta că ai un copil mai puţin motivat. Nu o lua personal. Dacă faci asta îl forţezi şi mai mult să ţi se împotrivească. Dacă într-o oglindă te uiţi de aproape, nu prea ai imaginea de ansamblu. Însă, cu cât te îndepărtezi mai mult, cu atât ai o imagine mai clară a realităţii. De multe ori suntem atât de implicaţi în viaţa copiilor noştri încât ne este foarte greu să-i vedem ca pe o persoană separată. Ei sunt, totuşi, o persoană separată, nu suntem una şi aceeaşi fiinţă. Dacă vei sta suficient de departe de copilul tău, nu numai că îl vei putea înţelege pentru că îl vezi din altă lumină, ci îl încurajezi şi pe el să se descopere pe sine, să afle adevărul EU, să descopere acele lucruri care îl determină să acţioneze.
Totuşi, va trebui să ştie că, în viaţă, mai sunt şi lucruri pe care, chiar dacă nu eşti motivat să le faci, trebuie să le faci. Chiar dacă urăşte să-şi facă curat în camera, e de datoria lui să o facă. Şi dacă încearcă să scape de “chin” prin tot felul de tertipuri, trebuie să intervină consecinţele.
foto: Depositphotos.com
Citeste continuarea: 1 2
3 ZODII testate de UNIVERS în săptămâna 16-22 decembrie 2024
Faza lunii când te-ai născut. Cum se calculează și ce spune despre viața ta
