Paraclisul Maicii Domnului. Cand si cum se citeste ca sa iti alini suferintele trupesti, pentru luminarea mintii si intarirea credintei
Paraclisul Maicii Domnului – Canonul Nascatoarei de Dumnezeu
Cantarea 1-a, glasul al 8-lea:
Irmosul:
Apa trecand-o ca pe uscat si din rautatea egiptenilor scapand israeliteanul, striga: Izbavitorului si Dumnezeului nostru sa-I cantam.
Stih: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu miluieste-ne pe noi.
De multe ispite fiind cuprins, catre tine alerg cautand mantuire: o, Maica a Cuvantului si Fecioara, de rele si de nevoi mantuieste-ma.
Asupririle chinurilor ma tulbura si de multe scarbe se umple sufletul meu; alina-le, Fecioara cu linistea Fiului si Dumnezeului tau, ceea ce esti cu totul fara de prihana.
Slava…
Pe tine, ceea ce ai nascut pe Mantuitorul si Dumnezeu, te rog, Fecioara, izbaveste-ma din nevoi, ca la tine scapand acum imi tind si sufletul si gandul meu.
Si acum…
Fiind bolnav cu trupul si cu sufletul cercetarii celei dumnezeiesti si purtarii tale de grija invredniceste-ma tu, Maica lui Dumnezeu, ca ceea ce esti buna si Nascatoarea Celui bun.
Cantarea a 3-a: Paraclisul Maicii Domnului
Irmosul:
Doamne, Cel ce ai facut cele de deasupra crugului ceresc si ai zidit Biserica, Tu pe mine ma intareste intru dragostea Ta; ca Tu esti marginea doririlor si credinciosilor intarire, «Unule, iubitorule de oameni».
Folositoare si acoperamant vietii mele te pun pe tine, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara; tu ma indrepteaza la adapostirea ta, ceea ce esti pricina bunatatilor si credinciosilor intarire una intru tot laudata.
Te rog, Fecioara, risipeste-mi tulburarea sufletului si viforul scarbelor mele, ca tu, mireasa dumnezeiasca, pe Hristos incepatorul linistei ai nascut, ceea ce esti de Dumnezeu fericita.
Slava…
Ceea ce ai nascut pe Facatorul de bine, Care este pricina bunatatilor, bogatia facerii de bine izvoraste-o tuturor, ca toate le poti ca ceea ce ai nascut pe Hristos cel puternic intru tarie, una preacurata.
Si acum…
Fiind cuprins de neputinte cumplite si de chinurile bolilor, tu, Fecioara ajuta-mi; cer ajutorul tau Fecioara, ca pe tine te stiu comoara de tamaduiri neimputinata si necheltuita, ceea ce esti cu totul fara de prihana.
Urmatoarele stihiri se zic dupa Cantarea a 3-a si a 6-a:
Izbaveste de nevoi pe robii tai, Nascatoare de Dumnezeu, ca toti, dupa Dumnezeu, la tine scapam, ca si catre un zid nestricat si folositor.
Cauta cu milostivire, cu totul laudata, Nascatoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu si vindeca durerea sufletului meu.
Preotul zice ectenia: Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule… la care pomeneste pe cei pentru care se face paraclisul: Doamne miluieste (de 12 ori). Apoi preotul zice ecfonisul: Ca milostiv si iubitor de oameni… si indata sedealna, glasul al 2-lea:
Podobie: Cele de sus cautand…
Ceea ce esti rugatoare calda si zid nebiruit, izvor de mila si lumii scapare, cu deadinsul strigam catre tine, Nascatoare de Dumnezeu, stapana: Vino degrab si ne izbaveste pe noi din nevoi, ceea ce esti singura grabnic folositoare.
Cantarea a 4-a: Paraclisul Maicii Domnului
Irmosul:
Am auzit, Doamne, taina randuielii Tale, am inteles lucrurile Tale si am preaslavit Dumnezeirea Ta. Tulburarea patimilor mele si viforul gresealelor mele alina-le, ceea ce ai nascut pe Domnul indreptatorul, dumnezeiasca mireasa.
Chemand eu adancul milostivirii tale, dami-l mie, ceea ce ai nascut pe Cel milostiv si pe Mantuitorul tuturor celor ce te lauda pe tine.
Slava…
Indulcindu-ne Preacurata, cu darurile tale, tie cantare de multumire cantam, stiindu-te pe tine Maica lui Dumnezeu.
Si acum…
Nadejde si intarire si zid de scapare nemiscat castigandu-te pe tine, ceea ce esti intru tot laudata, de tot necazul ne izbavim.
Cantarea a 5-a: Paraclisul Maicii Domnului
Irmosul:
Lumineaza-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale si cu bratul Tau cel inalt; pacea Ta da-ne-o noua, lubitorule de oameni.
Umple, Preacurata, de veselie viata mea, daruindu-mi bucuria ta cea nestricata, ceea ce ai nascut pricina veseliei.
Izbaveste-ne pe noi din nevoi, Nascatoare de Dumnezeu, curata, ceea ce ai nascut izbavirea cea vesnica si pacea, care covarseste toata mintea.
Slava…
Risipeste negura gresealelor mele, dumnezeiasca mireasa, cu stralucirea luminii tale, ceea ce ai nascut lumina cea dumnezeiasca si vesnica.
Si acum…
Tamaduieste, curata, neputinta sufletului meu, invrednicindu-ma cercetarii tale, si sanatate, cu rugaciunile tale, daruieste-mi.
Cantarea a 6-a: Paraclisul Maicii Domnului
Irmosul:
Rugaciunea mea voi varsa catre Domnul si Lui voi spune scarbele mele; ca s-a umplut sufletul meu de rautati si «viata mea s-a apropiat de iad, si ca Iona ma rog: Dumnezeule, «din stricaciune scoate-ma».
Cum a mantuit de moarte si de putrejune firea mea care era tinuta de moarte si de putrejune, pe Sine insusi dandu-Se spre moarte, Fecioara, roaga-te Fiului si Dumnezeului tau, sa ma izbaveasca si de rautatile vrajmasului.
Pe tine te stiu folositoare si pazitoare prea tare vietii mele, fecioara, care risipesti tulburarea napastelor si izgonesti asupririle diavolilor; de aceea ma rog totdeauna; izbaveste-ma de stricaciunea chinurilor mele.
Slava…
Pe tine, Fecioara, te-am dobandit ca un zid de scapare si sufletelor mantuire desavarsita si desfatare intru scarbe: de lumina ta pururea ne bucuram, o, stapana; si acum ne izbaveste din nevoi si din chinuri.
Si acum…
Acum zac in patul durerilor si nu este tamaduire trupului meu; ci ma rog tie, celei bune, care ai nascut pe Dumnezeu, Mantuitorul lumii si Tamaduitorul bolilor, ridica-ma din stricaciunea durerilor.
Preotul pomeneste pe cei pentru care se face paraclisul, asa cum s-a aratat dupa Cantarea a 3-a.
Apoi ecfonisul si condacul, glasul al 6-lea:
Ceea ce esti pazitoarea crestinilor nebiruita, si rugatoare neincetata catre Facatorul, nu trece glasurile cele de rugaciune ale pacatosilor; ci sarguieste ca o buna spre ajutorul nostru, care cu credinta ne rugam tie: grabeste spre rugaciune si te nevoieste spre imblanzire, aparand pururea pe cei ce te cinstesc pe tine, Nascatoare de Dumnezeu.
