Negociezi cu copiii? Cand e de bine si cand nu

Ti se pare ca de fiecare data cand spui “NU” copilului tau incepe o lupta? Ti se pare frustrant ca nu accepta niciodata refuzul? Nu esti singurul parinte care se confrunta cu asta. Negocierea este un lucru important in viata.

Prin definitie, negocierea inseamna ajungerea la o intelegere, prin discutie. Este vorba despre gasirea unui teren comun. Atentie, insa, discutiile dupa ce parintele a luat o hotarare nu mai este negociere.

Scenarii de negociere

Scenariul 1: Fiica ta adolescenta iti spune ca va aduce pe cineva in vizita, iar tu nu esti de acord cu asta. “Pai nu mi-ai spus tu ca ar trebui sa fac si altceva decat sa stau degeaba toata ziua in casa!”. Lovitura sub centura! “Da, dar nu e cea mai potrivita zi sa aduci pe cineva in vizita. Sunt obosit(a) si am ceva de facut foarte important pentru maine la birou! Plus ca nu ai curatenie in camera”. “Aha, deci raspunsul tau depinde de cat de obosita esti. Eu nu am voie sa socializez cand tu esti obosit(a)? Si daca imi fac curatenie in camera, pot sa-mi invit prietenii?”. Pentru ca nu mai vrei sa fii in defensiva, renunti: “De ce trebuie sa fii atat de certareata tot timpul? Bine, fie, dar fa-ti curatenie in camera!”.

Scenariul 2: Negociezi “alocatia” pe saptamana cu copilul tau. “O sa ai 10 lei pe saptamana daca iti tii camera curata si dai cu aspiratorul in sufragerie in fiecare sambata”. Apoi el vine si completeaza: “Imi dai 15, daca duc si gunoiul?!”.

Daca primul scenariu nu este negociere, ci mai mult o invartire in jurul cozii in care de cele mai multe ori parintele cedeaza, cel de-al doilea scenariu este un exemplu de negociere pura. Copilul ofera ceva in plus pentru a primi ceva in plus, spre deoesbire de primul caz, in care copilul nu ofera nimic, ci apasa doar pe butonele sensibile ale parintelui.

Cum sa renunti la negocierea fara rost

Este mai simplu sa renunti la negocirea cu copilul tau decat sa incerci sa repari o situatie dupa ce ai dat deja un raspuns. Iata 5 pasi care te pot ajuta in acest sens.

1. Nu da un raspuns imediat. Toti parintii sunt ocupati. Copiii pot avea si 50 de solicitari intr-o zi la care ar trebui sa dai un rspuns. Este foarte simplu si rapid sa spui NU, fara sa analizezi situatia. Insa, pe termen lung, stresul de care ai scapat aparent prin raspunsul rapid se accentueaza. Nu strica sa iti iei un ragaz de gandire de cateva minute, chiar daca este o problema neimportanta.
2. Gandeste-te si ofera raspunsul. Daca i-ai spus copilului ca ii vei da raspunsul in cateva minute, asigura-te ca il va primi. Amanarea raspunsului il va frustra. Acest lucru poate insemna “vanarea” raspunsului si tte va bate la cap. Daca raspunsul depinde si de alta persoana, ii poti spune: “Nu stiu ce planuri are tata/mama. Hai sa asteptam sa vina acasa si sa vedem el/ea ce parere are”. Acest gen de raspuns invata copilul doua lucruri: stie la ce sa se astepte si invata sa aiba rabdare. Odata respectat orarul stabilit de tine cu oferirea raspunsului, copilul va sti si ca solicitarea lui a fost importanta pentru tine si ca poate avea incredere in tine.
3. Gandeste-te inainte sa spui nu. De cele mai multe ori “negocierea” incepe dupa un refuz. Copiii vor foarte multe lucruri asa incat poate fi foarte coplesitor si, de aceea, esti tentat sa spui NU. Daca cel mic iti cere, de exemplu, sa picteze, poti sa spui NU gandindu-te la faptul ca va urma un episod de curatenie serioasa in urma jocului cu acuarelele. Insa daca refuzi s-ar putea ca apoi sa-ti para rau ca ai ratat oportunitatea de a-ti tine copilul ocupat cu ceva placut care-i stimuleaza creativitatea. Si te razgandesti. Sa-ti schimbi parerea dupa ce copilul te-a “rugat” de mai multe ori sa-l lasi sa picteze il incurajeaza sa mai incerce asta de fiecare data cand iti cere ceva. Asa ca, inainte de a spune NU, gandeste-te daca acest NU va ramane asa.
4. Strange toate informatiile necesare. Sa presupunem ca cel mic vrea sa sa mearga in vizita la niste prieteni. Inainte de a-i da un raspuns, afla unde sta prietenul, cum sunt parintii lui, cine va fi acasa pe durata vizitei, ce activitati vor avea, ce copii vor mai fi alaturi de el.
5. Implica-l in decizii. Nu toate situatiile sunt negociabile, insa unele sunt. Iti poti pune copilul sa gaseasca plusurile si minusurile unei solicitari. Iar raspunsul si-l va da singur.

Citeste continuarea: 1 2