O noua tragedie s-a petrecut din pricina cainilor vagabonzi. Oare cate ne mai trebuie, astfel incat cineva sa transeze odata pentru totdeauna problema.
Un copilas de numai 4 ani a fost sfasiat de caini, in apropierea Parcului Tei din Capitala. V-ati uitat la medicul legist care a efectuat autopsia? Era traumatizat! Si-mi imaginez ca un om cu experienta lui, care a vazut atatea, care a efectuat atatea autopsii, nu e usor de impresionat. E “tabacit”, la fel cum sunt mainile unui strungar. Si totusi, era traumatizat! Cand spunea ca pe corpul copilului erau rani adanci, ca cel mic a arata ca o prada, medicul Abdo Salem avea ochii tristi, impietriti. Nu ma gandesc decat la aceasta declaratie terifianta: „Daca vedeti cum arata copilul, va schimbati opinia despre maidanezi!”. „Au actionat exact prin instinctul lor primar de animale care ucid ca sa manance. Arata ca o prada. O hemoragie externa masiva, putem adauga si factorul durerii si factorul spaima. Este ceva ingrozitor”, a spus Abdo Salem. Daca pentru un medic legist a fost ceva ingrozitor, nici nu mai vreau sa ma gandesc ce e in inima parintilor.
Si in timp ce oamenii isi duc la groapa copilul sfasiat, organizatiile iubitoare de animale nu-si fac deloc mustrari de constiinta. Ba chiar Lavinia Mirela Nica, doamna care a eliberat catelul ucigas pe strada, dupa ce a semnat in numele ONG-ului Caleidoscop un angajament ca nu-l va abandona, a spus ca are constiinta curata si ca se ocupa in continuare “sa salveze animale”. Ea a scos cainele ca sa elibereze locuri. “A fost un compromis!”, zice doamna, “de care primaria stia!”.
Mi se pare revoltator! Si pe noi cine ne salveaza? Pe copiii nostri, cine-i scapa din coltii cainilor? Oare obligatia ONG-rilor de acest gen nu era si sa sterilizeze animalele? Cu toate acestea, „avem multe rapoarte privind numarul de caini declarati de ONG-uri ca fiind sterilizati, iar la controalele desfasurate am gasit animale nesterilizate în adaposturi”, a declarat coordonatorul de proiect ASPA, Razvan Bancescu.
De atatia ani de cand se tot “sterilizeaza”, oare n-ar fi trebuit ca numarul maidanezilor sa se fi redus?! In Bucuresti se pare ca numarul maidanezilor este intre 60.000 si 100.000. Nu vi se pare, totusi, cam mult? Nu traiti cu senzatia ca sterilizarile sunt doar pe hartie? Eu da!
De curiozitate, dati o cautare pe Google – copil muscat de caine – si veti fi ingroziti de multimea de titluri.
Ianuarie 2013: Copil, in stare critica dupa ce a fost sfasiat de o haita de caini
Martie 2013: Terorizati de cainii comunitari: „Copilul meu nu are curaj sa iasă din bloc”
Mai 2013: Femeie muscata de caine, in curtea gradinitei din Candesti
Septembrie 2013: Intre 30 şi 60 de bucuresteni, muşcati zilnic de caini. Primaria doarme
In ianuarie 2012, un baietel de 6 ani a fost sfasiat de caini in Timisoara. In martie 2012, un baiat de 6 ani a murit in Suceava, dupa ce un caine i-a sectionat venele gatului. In octombrie 2012, o fetita de 9 ani a fost muscata de 4 caini maidanezi, in Bacau, cand se intorcea de la scoala. In ianuarie 2011, o femeie de 49 de ani din Bucuresti a murit dupa doua zile de chin, in urma unor traumatisme severe provocate de muscaturi de caini. In ianuarie 2006, un cetatean japonez de 68 de ani a fost muscat de caini in Piata Victoriei, si a murit in urma hemoragiei provocate de sectionarea arterei femurale.
Acestea sunt numai cateva din tragediile care s-au petrecut la noi, fara ca ceva sa se schimbe. Situatia este aceeasi. Daca nu mai rea! Ca de obicei, vina este pasata de la o autoritate la alta. Cand hingierii – si asa putini – vin sa-si faca datoria, oamenii le sar in cap pe motiv ca le iau cainii sa-i chinuie.
Toate solutiile de pana acum nu au functionat. Drept urmate, zilnic, in Bucuresti, intre 30 si 60 de oameni sunt muscati de caini. Nu-i mai punem la socoteala pe cei care au fost atacati, dar au scapat teferi.
Intamplator am auzit la un post de radio solutia propusa de o doamna (regret ca nu stiu cine era): “Daca fiecare bucurestean ar adopta un maidanez, am scapa de probleme”. Dar poate nu vreau! Dar poate nu am timp sa am grija de el! De ce ar trebui tot eu, cetatean, sa rezolv o problema destul de simplu de transat. Daca nu stii cum se rezolva o problema, intrebi! Mergi la primarul din orasul X si intreaba-l daca are maidanezi. NU are?! Bun, intreaba-l ce a facut! Ce legi exista in orasul X ca oamenii sa nu mai arunce catelul pe stada cand s-au “saturat” de el sau cand nu mai au cu ce sa-l creasca. Ce legi exista privind inmultirea cainilor (de rasa sau nu)? Ce a functionat intr-o comunitate, cu siguranta va functiona si in alta. Important este sa aplici masurile exact la fel.
Inteleg ca animalul este un suflet. Inteleg ca trebuie pedepsiti cei care chinuie animale, de amuzament! Dar nu inteleg de ce trebuie sa punem drepturile animalului mai presus de drepturile omului, de drepturile copiilor nostri.
Eu vreau sa merg in parc cu baiatul meu si sa-l las “sa zburde”, fara sa-i atrag atentia la fiecare doi pasi: “Vezi ca e caine!”, “Nu alerga pe langa caini!”, “Nu intinde mana la caini!”.
Eu vreau sa nu mai vad catei “sterilizati” care se inmultesc. Eu vreau sa vad LEGI si vreau sa vad AMENZI MARI pentru cei care nu le respecta. Eu nu mai vreau maidanezi!
Oare e nevoie sa infiintam alte ONG-uri care sa protejeze oamenii… de caini?!
Adriana Vaduva
Redactor-sef Sfatulparintilor.ro
Photo credit: Milqito / Foter / CC BY-NC-SA
