„Oare de ce unii copii sunt atat de rai cu ceilalti si le place sa ii batjocoreasca pe cei care nu sunt de acord cu ei?
De exemplu, eu am o colega care nu zambeste niciodata si mereu ii supara pe ceilalti, ii jigneste, le face tot felul de farse, rade de ei cand nu stiu sa raspunda la lectie, iar daca incerc sa intru in vorba cu ea, ma respinge imediat ori ma jigneste.
De multe ori a ras si de mine, imi spunea ca sunt prea saraca, ca habar n-am sa imi fac temele la franceza si ca o sa-i spuna doamnei diriginte ca alerg pe coridor, in pauza. Imi este chiar teama de ea si nu stiu cum sa ii raspund.
Unii colegi imi spun ca se poarta asa pentru ca parintii ei nu prea sunt alaturi de ea, sunt tot timpul plecati din tara, iar ea locuieste cu bunicii, care o cam pedepsesc.
Bine, dar asta nu inseamna ca este bine sa se poarte urat cu ceilalti,. Noi cu ce am gresit? Eu cred ca ea este un om bun, numai ca nu stie cum sa-si arate bunatatea. “
De foarte multe ori agresivitatea verbala sau fizica, manifestata fata de cei din jur poate fi un scut pentru cei care o afiseaza, ei fiind foarte sensibili ori suferind foarte mult, dar nu doresc ca ceilalti sa observe acest lucru, considerand ca ar parea o persoana slaba, ori o persoana nesigura, ,,un papa-lapte”.
Dincolo de faptele care ii fac pe ceilalti sa sufere, persoanele adulte din jurul copiilor trebuie sa ii ajute pe cei care manifesta asemenea comportamente. Astfel, copiii, atat cei care sunt ,,agresori”, cat si cei ,,victima” trebuie sa beneficieze de consiliere psihologica, de sprijinul celor din jur.
Citeste continuarea pe COPILUL.RO
