Unul din motivele zilnice de cearta din multe familii este momentul stresant din fiecare seara, cand trebuie sa culci copilul. Deseori este si cel mai epuizant conflict. Parintii stiu ca un copil are nevoie de minim 9 ore de somn si isi pierd rabdarea cand acesta nu doreste sa se culce desi ora e demult trecuta de una rezonabila. Mai mult, statisticile recomanda ca un copil intre 7 – 12 ani sa doarma minim 9 ore pe noapte, iar copiii mai mici si mai mult. Cu toate astea, razboiul e in toi seara de seara, intre parinti, intre parinte si copil. Un baietel de 8 ani i-a spus tatalui lui intr-o seara, dupa o jumatate de ora de negocieri, amenintari, manipulari ca sa se duca la culcare: „Tata, problema este ca tu nu intelegi copiii. Copiilor nu le place sa se duca la culcare”.
Copilul avea dreptate. Pentru un copil, a se duce la culcare semnifica un sfarsit: de zi, de joaca, de program, de ciclu de viata.
Lor nu le place acest lucru si nu privesc odihna cu ochii rationali ai unui adult obosit care abia asteapta contactul cu patul ca sa isi incarce bateriile. Conform parenthood.com, cercetarile conflictelor dintre parinti si copii arata ca in majoritatea familiilor exista certuri legate de culcatul copilului. De fapt, dupa certurile starnite de treburile casnice, cine ce sa faca si cand, dar si cele cauzate de rivalitatea dintre frati, discutiile despre momentul cand trebuie culcat copilul sunt pe locul 3 in topul conflictelor zilnice din familii. 45% la suta din familiile intervievate au certuri pe acest subiect de cateva ori pe saptamana, iar 85% cel putin o data pe luna.
Citeste si: Cum afecteaza lipsa somnului greutatea copiilor
Cum sa intelegem crizele copiilor din preajma orei de culcare
Psihologii stiu de ani de zile ca, in general, conflictele dintre parinti si copii traverseaza un ciclu: ele sunt mai frecvente inainte de masa de pranz, in preajma somnului de dupa-amiaza, seara, la masa, si la culcare. Cei ce supravegheaza copiii in crese si gradinite stiu ca cei mici sunt mai inclinati catre conflicte si caderi emotionale chiar inainte de momentele de culcare.
Dar copiii nu sunt doar dificili, cum spun adultii despre ei. Acum stim faptul ca hormonii de stress sunt la cel mai inalt nivel in aceste momente ale zilei, cand copiii sunt obositi sau cand nivelul de zahar din sangele lor este scazut. Acesti hormoni ai stressului afecteaza capacitatea copiilor de a coopera si socializa, asa cum ne afecteaza si pe noi.
Seara tarziu, atat parintii cat si copiii au rezerve scazute de rabdare si capacitatea de a coopera.
Hormonii de stress acumulati peste zi, fie ca ne dam seama de asta sau nu, ne afecteaza tonul, atitudinea si nu mai manifestam aceeasi rabdare din timpul zilei. Pe masura ce ziua se termina si se apropie ora de culcare, realizam cate treburi casnice au ramas (iar) nerezolvate din lipsa de timp, vedem sosete murdare lasate in te miri ce colt al casei si asa apare „ora vrajitoarei” cand ne suprindem ca ne certam intre noi pentru orice: baia copilului, teme, spalatul dintilor lui si, evident, pentru ora la care se culca sau de ce nu se culca inca.
Multi parinti sunt deja victimele acestui moment delicat al zilei pentru ca ei sunt, la randul lor, foarte obositi cand trebuie sa isi culce copilul. In momentele acelea parca iti amintesti cinci lucruri pe care vroiai sa le faci in acea zi si nu ai reusit. In zilele bune te amuzi pe marginea starilor tale si a incapatanarii copiilor; in zilele rele devii o acritura inflexibila care nu poate gestiona acel moment al culcarii copilului suficient de echilibrat si totul se termina cu clipe de tensiune in loc de cantecul de leagan binecunoscut.
Sunt teorii si teorii care par sa se bata cap in cap cu privire la cum e mai bine sa gestionam ora de culcare: fie sa lasam copilul „sa cada lat” si sa isi ceara singur drepturile naturale de odihna, fie sa tinem de un program care sa ii asigure portia de somn de minim 9 ore necesara pentru sanatatea si cresterea lui armonioasa. Indiferent ce varianta alegem, este important sa reusim sa gestionam momentul conflictual cand copilul opune rezistenta la binecunoscutele cuvinte „Hai la culcareeeeee!!”.
Citeste continuarea: 1 2
