Copiii cei noi salveaza parintii cei vechi? Poveste reala si ce intelegem de aici
Cea a lumii noi, de sustinatori prin incredere si iubire pentru copiii noi ce au venit pentru meserii ce inca nici nu s-au inventat, pentru locuri de munca ce inca nici nu au fost create de alti copii noi sau adulti treziti.
Clipa confruntarii cu vechile tale tipare de gandire in care ai crezut fanatic de zeci de ani, culmea, provocat de propriu-ti copil care se presupunea ca trebuie sa urmeze modelul de gandire si actiune din familie “ca sa ajunga bine in viata”, poate fi extrem de dureros, plin de confuzie, ratacire. Nu stii in ce sa crezi si mai ales nu ai garantii ca un nou mod de a gandi iti va aduce rezultatele dorite pentru ca al tau copil sa fie bine.
Este tare greu sa vrei sa iti ajuti copilul cu sfaturi si modele pentru o lume viitoare despre care nu stii nimic. Tendinta este sa impui modelul in care tu ai crescut si sa crezi ca ce a functionat pentru tine, va functiona si pentru el.
Conceptii precum “daca iei note mari, ajungi la o scoala buna, faci facultate, ajungi bine in viata, ai sanse la o viata mai buna, castigi mai bine, te descurci, traiesti mai bine” se izbesc de valuri valuri de contraexemple iar contracararea lor vine deseori de la insasi copiii care resping acest model. Mai mult, ei vin ca profesori pentru parintii (de tip model vechi) care sunt nevoiti sa asiste la viata copiilor si sa vada cu ochii lor ca foarte multi dintre ei nu ajung chiar asa de rau si ca exista acum nenumarate alte moduri de a trai cu succes.
Una din marile lectii pe care copiii cei noi o predau parintilor lor este iubirea neconditionata.
Pus simplu, ea suna asa: mama, tata, sunteti in stare sa ma iubiti fix asa cum sunt, atat cat sunt, indiferent daca nu ma ridic la nivelul asteptarilor voastre? Dar multi parinti nu vad aceasta lectie si nu trec acest test ca sa se poata schimba intr-un parinte de tip nou.
Un parinte de tip nou stie ca succesul unui om din lumea noua este sa simta bucurie si iubire in fiecare zi. Indiferent din ce cauze frumoase, curate, simple, ecologice, nedaunatoare altora.
Succesul copiilor nostri noi este dat de capacitatea noastra de a ne da la o parte de la ce credem noi ca aduce succesul (model vechi) si a urmari la ce sunt ei cu adevarat plini de bucurie si pasiune, ca ei sa isi experimenteze succesul. Ce hobby-uri au, ce le place cu adevarat sa faca, ce le implineste sufletul? Sa cante, sa danseze, sa picteze, sa scrie? Sa calculeze, sa ii organizeze pe altii? Sa gateasca altora? Poate sa ii infrumuseteze sau ingrijeasca pe altii? Ori sa fie mini-tehnicus si sa repare tot ce le pica in mana? Poate masinile sunt marile lor pasiuni, cine stie? Sau animalele ori natura.
Multe din cele de mai sus nu au legatura cu ce fac la scoala dar multe materii pot fi sustinatoarele copiilor pentru pasiunile lor iar copiii pot fi motivati sa invete (fiecare atat cat poate) anume pentru ca astfel pot avea instrumentele practice ale creierului ca sa ajunga sa isi puna in practica pasiunile. Este copilul tau innebunit dupa pictura? Nu il forta sa faca real. Ii place sa calculeze sau sa organizeze?