Ultimul zbor cu avionul mi-a adus aminte de un exemplu pe care il folosesc uneori in discutiile cu prietenele mele mamici.
La decolare echipajul se incoloneaza pe culoarul dintre scaune si prezinta masurile de siguranta. Cu multa seriozitate se explica folosirea vestei de salvare, se indica usile de siguranta si, in mod deosebit, se subliniaza importanta aplicarii mastii de oxigen (in caz de nevoie) in primul rand adultilor. Copiii sunt in siguranta daca adultii sunt in siguranta.
In activitatea mea si in viata personala, intalnesc parinti care in tumultul zilnic se straduiesc sa isi gaseasca timp pentru copii; sa le ofere activitati educative sau distractive, sa ii inscrie la orice sport isi doresc, sa aiba posibiliatea sa invete limbi straine si cate si mai cate. Fie ca reusesc sau nu sa le faca pe toate, ei isi dau silinta in speranta ca, atunci cand va fi mare, copilul lor va avea toate cele necesare si un salariu bun si familie si va fi fericit.
Si intalnesc copii plini de energie si voiosie, plini de viata si sanatate care, in timp, isi iau in serios etichetele (chiar si pe cele pe care le regasesc in parinti, pe modelul daca mama e sensibila – eu seman cu ea) si crescand se transforma in mini adulti rigurosi si sensibili sau nervosi si obositi sau amuzanti si empatici, etc. Exista chiar expresii care ne amintesc diferite credinte precum “aschia nu sare departe de trunchi”, “asa parinte, asa copil” “copiii sunt oglinda parintilor” si pe care unii parinti se straduiesc sa le contrazica “macar el sa reuseasca daca eu nu am facut-o”.
Ce legatura au toate acestea cu masca de oxigen? Pentru mine au una foarte mare: “daca mama e fericita, toata familia e fericita” (e o reclama de la un post de radio pentru copii si parinti). Eu as completa: daca parintii sunt … atunci si copiii au in cine se oglindi.
Am lasat acel spatiu pentru ca fiecare dintre voi sa il completati gandindu-va cum v-ar placea sa fie copilul vostru: vesel, fericit, in siguranta, multumit de viata, impacat, liber, plin de imaginatie, deschis catre cunoastere, bogat (sufleteste si material), implinit, luminos, plin de umor, bun, frumos (chiar si in interior), descurcaret, deschis, plin de incredere…
Si acum, sa punem masca de oxigen si sa respiram aceste calitati ca fiind ale noastre, ale parintilor. Cum este ca pentru un zbor (o calatorie chiar si imaginara) sa poti respira oricare din aceste calitati (mai ales cele pe care cu greu le regasesti in tine)? Cum ar fi ca tu sa fii oglinda in care copilul tau poate oglindi astfel de calitati?
Acum cativa ani pentru mine era doar visul unui zbor. Astazi imi cumpar bilet cu fiecare experienta pe care o traiesc si o las sa ma traiasca, cu fiecare zi de introspectie sau carte pe care o citesc si ma ajuta sa imi gasesc firescul prezentului, sa imi inteleg si sa accept fricile, emotiile. Fiecare clipa prezenta care ma ajuta sa ma accept, fiecare moment in care inteleg ca sunt intr-o emotie si aleg sau nu sa raman in ea, imi aduce mai aproape masca de oxigen.
Am invatat sa fac toate acestea aplicand gama larga de instrumente si metode pe care Brandon Bays, autoarea cartii „Calatoria” si „Calatoria pentru copii” le preda in cadrul seminariilor pe care le sustine. In perioada 2-4 octombrie 2015 ea vine la Bucuresti pentru seminarul „Journey Intensive” pe parcursul caruia inveti sa te descoperi pe tine, sa iti lustruiesti cristalul oglinzii tale pentru o reflexie pura a copiilor tai. Mai multe informatii gasesti pe site-ul www.thejourney-romania.com/.
Sa iti poti acorda timp tie, sa poti sa te accepti pe tine si sa te iubesti inseamna sa ai suficient oxigen sa ii pui copilului tau, in caz de nevoie, masca la timp. Cand investesti in Sinele tau timp, acceptare, iubire si orice mai e nevoie, investesti in viata pe care vrei sa i-o oferi copilului tau.
Iubeste, accepta, respecta si cunoaste-te tu, parinte, si copilul tau se va oglindi.
Maria Alina Gutoi
Sociolog, mama, terapeut, om, suflet….
