Numarul real al persoanelor afectate de boli respiratorii cronice a fost aproximat pana acum, deoarece nu a existat niciun studiu care sa cuprinda cifre reprezentative la nivel national. Pentru prima data in Romania, prof dr Florin Mihaltan prezinta, in cartea sa „Studiul de Prelevanta BPOC in Romania”, informatii complete despre una dintre primele 3 boli care afecteaza mortal populatia globului. Romania avea nevoie de o astfel de cercetare, cu atat mai mult cu cat se estimeaza ca BPOC va deveni a treia cauza de deces la nivel global, pana in anul 2020.
„Studiul constituie o premiera in tara noastra, atat datorita acoperirii nationale, cat si a completarii datelor culese pe baza de chestionar cu evaluarea spirometrica a subiectilor” a subliniat D-na Dana Farcasanu – directorul executiv al Centrului pentru Politici si Servicii de Sanatate.
Acesta a fost realizat in perioada iulie-august 2011, pe 9.639 de persoane.
Cercetarea s-a facut in 2 etape: prima a constat in aplicarea unui instrument inspirat din chestionare utilizate in studii internationale similare, cum ar fi BOLD, PLATINO, ECRHS, instrument aplicat pe un esantion populational reprezentativ la nivel national pentru populatia in varsta de 18 ani si peste, iar a 2-a etapa prin evaluarea spirometrica a subiectilor.
Prezentul studiu constituie primul demers structurat la nivel national de evaluare a prevalentei BPOC in Romania, care a utilizat si spirometria. Populatia tinta a fost reprezentata de adultii de peste 40 de ani.
Dintre acestia, declarativ, 33% fumau, 30% prezentau dispnee de efort, 19% acuzau dispnee nocturna, 18% aveau wheezing, 17% aveau tuse cu expectoratie, minimum trei luni pe an, minimum 2 ani consecutiv, 15% acuzau sufocare, 10% faceau un tratament pentru probleme respiratorii si 9% au declarat un diagnostic anterior de boli respiratorii. In total, 51% din populatia de peste 40 de ani a fost identificata ca fiind la risc de BPOC.
Barbatii, mai slabi in fata bolii
23% din persoanele investigate cu spirometrie prezentau disfunctie ventilatorie obstructiva, prevalenta fiind mult mai ridicata in randul barbatilor si respectiv a persoanelor de 60 de ani si peste.
Prevalenta fumatului in randul celor testati spirometric a fost de 61%, semnificativ mai mare la barbati si semnificativ mai redusa la grupa de varsta 60 de ani si peste.
Diagnosticul de BPOC a fost evidentiat la 16% din cazuri, cu o proportie semnificativ mai mare la barbati (25%, fata de 7% la femei) si respectiv la grupa de varsta 60 de ani si peste (20%), fara diferente pe medii de rezidenta.
Pe grupe de varsta si gen, prevalenta BPOC a crescut semnificativ la varsta de 60 de ani si peste la barbati si a fost comparabila la toate grupele de varsta pentru femei. Analiza pe medii de rezidenta si gen a relevat prevalente comparabile pe medii la barbati, dar o prevalenta semnificativ mai scazuta la femeile din mediul rural, comparativ cu cele din urban, probabil indusa de prevalenta mai redusa a fumatului la acest subgrup.
Chestionarul de screening si spirometria, elemente-cheie pentru depistarea precoce a bolii
Rezultatele studiului sugereaza ca numai chestionarul de screening nu este suficient in identificarea de prezumtie a persoanelor cu BPOC si ca spirometria trebuie asociata, cel putin uneori, examinarilor anuale de rutina a starii de sanatate in populatia generala de peste 40 de ani.
Cu toate limitele sale, inerente unui demers de o asemenea amploare, studiul de fata prezinta o fotografie de moment a situatiei BPOC, inclusiv in ceea ce priveste utilizarea serviciilor de sanatate si poate constitui un suport pentru deciziile privind viitoarele politici de sanatate in relatie cu BPOC-ul, combaterea fumatului sau compensarea medicamentelor.
