De ce nu trebuie să amânăm extracția, atunci când ea este recomandată?
„De ce am spus că se întâmplă des ca molarii de minte să ducă la înghesuirea dinților frontali la nivel mandibular? De cele mai multe ori, molarii de minte inferiori incluși/semiincluși au o poziție cu coroana orientată către molarul vecin (molarul 2) și forțează ieșirea. Astfel, ei exercită presiune pe dinții vecini și, asemenea unui joc de domino, efectul se duce în lanț. Problema apare în zona frontală unde, dacă avem molarii bilaterali, presiunea devine similară unei „menghine”. Vor ceda astfel incisivii, dinți scurți și subțiri, ce sunt ușor de mutat. Atenție! Dacă nu mergem din timp la medic pentru extracție, cu cât se strâmbă mai mult cei din față, cu atât efectele sunt mai remanente. Extracția nu va realinia dinții deja strâmbi. Odată înghesuiți, aceștia vor rămâne așa. Singurul efect al extracțiilor este degajarea acelei presiuni și stoparea evoluției înghesuirii”, explică medicul stomatolog Sorina Stroe.
Molarii superiori, mai prietenoși. De ce îi scoatem totuși?
„Spre deosebire de molarii inferiori, cei superiori nu presupun în general extracții dificile și nici nu ne strâmbă dinții, pentru că poziția lor preferată este exact invers, cu coroana orientată spre exterior. Pe aceștia, de multe ori, îi scoatem pentru că, din lipsă de partener (molar inclus, molar lipsă), adică de contact dento dentar, ei își continuă erupția, iar, neopriți, ajung să ne zgârie în obraz sau gingie”, adaugă medicul stomatolog Sorina Stroe.
Când este nevoie de radiografie
„Dacă molarii sunt incluși, adică nu au erupt încă, este foarte relevant examenul radiologic pentru a orienta pacientul către cea mai bună decizie. În plus, fără radiografie, de multe ori este imposibil să putem ști dacă există sau nu molari de minte.
Este relevant, de asemenea, și planul de tratament al pacientului. De exemplu, un pacient care urmează un tratament ortodontic, cel mai probabil va fi nevoit să extragă molarii de minte pentru a evita probleme ulterioare.
Este foarte relevant și la ce vârstă descoperim molarii de minte, dacă au produs efecte, ce efecte au produs și ce poziție în raport cu structurile anatomice învecinate importante prezintă. Spre exemplu, un pacient de peste 40 de ani, fără modificări date de molarii de minte, dar cu raport direct cu canalul mandibular confirmat tomografic, cel mai probabil va fi sfătuit să nu se lege la cap fără să îl doară pentru că e posibil ca dezavantajele extracției să depășească beneficiile. Întotdeauna, indiferent de ce avem de ales, este esențial să investim timp în alcătuirea balanței decizionale”, încheie medicul stomatolog Sorina Stroe (MG Dental).
Citeste continuarea: 1 2
