Cum se manifestă gândurile suicidare? Cum putem ajuta o persoană care se gândește la sinucidere?

Viața presupune constant o stare de spirit în alertă, o nevoie de a ne păzi de lucrurile, evenimentele, oamenii cu potențial distrugător pentru propriul echilibru, de a căuta mereu sens la tot ceea ce ni se întâmplă… Toate aceste căutări ne pot duce pe unii dintre noi spre apogeul excitabilității psihice și în acele momente de deziluzie, sinuciderea poate surveni ca fiind singura modalitate în care putem să punem stop suferinței pe care o resimțim.

Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, suicidul omoară mai mulți oameni decât cancerul de stomac, ciroza hepatică, cancerul de colon, cancerul la sân și Alzheimer. Suicidul este strâns legat de depresie, depresia fiind una dintre cele mai periculoase boli de pe planetă. Aceasta omoară mai mulți oameni decât orice altă formă de violență – războaie, terorism, abuz, atacuri armate – toate puse laolaltă.

Specialiștii consideră că, pentru fiecare persoană care a decedat prin suicid, este posibil să fi existat mai mult de 20 de alți adulți care au încercat să își ia propria viață. Spre comparație, sinuciderea a fost a 10-a cauză care a dus la moarte în Statele Unite, în anul 2020. În medie, 132 de americani s-au sinucis zilnic, iar 1,4 milioane de americani au încercat să facă acest gest. În România, în fiecare an, se înregistrează aproximativ 14 decese prin sinucidere la 100 000 locuitori. Despre tentative știm doar că sunt mai multe decât sinuciderile.

Cum recunoașteți o persoană care are gânduri suicidare

Durerea nu este întotdeauna vizibilă. Uneori, persoane dragi nouă suferă în tăcere pentru că le este dificil să vorbească despre durerea emoțională, despre gândurile suicidale sau despre nevoia acută de ajutor. Chiar dacă semnalele transmise de acestea sunt uneori subtile, acestea există.

Gândul „vreau să termin cu viața” apare, în cele mai multe cazuri, atunci când oamenii suferă de atât de multă durere emoțională, încât aceasta devine insuportabilă. Această durere este adesea înrăutățită de teama de a fi o povară pentru alții sau de a nu se mai regăsi nicăieri. Studiile arată că fiecare persoană care se sinucide are un impact direct asupra a cel puțin șapte persoane.

Indiferent de context, când cineva prezintă oricare dintre următoarele semne sau caracteristici, trebuie să cerem urgent ajutorul unui profesionist în sănătate mintală sau unor servicii de urgenţă:

• ameninţă că se își va face rău, se va răni intenționat sau se va omorî;
• caută modalități de a-şi lua viaţa;
• vorbeşte des și cu orice ocazie sau scrie despre moarte, ce înseamnă a muri sau ce implică sinuciderea.

Următoarele semne pot arăta o situaţie mai puţin urgentă, dar nu trebuie să ezităm să ajutăm persoana care le manifestă :

• exprimă deznădejde, neajutorare, tristețe profundă;
• lipsă de vitalitate și sens;
• arată furie, frustrare, supărare în majoritatea contextelor de viață şi caută răzbunare;
• manifestă ura de sine – sentimente de lipsă de valoare, vinovație, se critică, rușine (,,mă simt ca o povară”, ,,tuturor le va fi mai ușor fără mine” etc)
• are un comportament necugetat, impulsiv și neadecvat situațiilor în care se află;
• se simte blocată din punct de vedere emoțional și energetic;
• consumă alcool mai des;
• se izolează de prieteni, membrii familiei, de tot ceea ce implică social sau interacțiune cu cei din jur;
• este anxioasă sau are schimbări bruşte de dispoziţie;
• suferă de insomnie, sau, din contră, doarme prea mult;
• își ia rămas-bun de la ceilalți, le spune la revedere ca și cum i-ar vedea pentru ultima oară;
• în raport cu cei din jur, se simte ca o povară.

Totuși, de menționat că un număr semnificativ de persoane care se gândesc la sinucidere nu împărtășesc sentimentele și gândurile lor și nu dau semne că ceva ar fi în neregulă. Durerea psihologică devine insuportabilă, ar vrea să scape de ea, să nu mai fie aici și acum, însă mulți se agață de orice licărire.

Intenția adevărată de suicid este rezultatul unei ecuații cu trei factori: intenția declarată a persoanei, intenția reflectată și intenția de a se abține. Adevărata intenție este o îmbinată între magnitudinea gândurilor de suicid, amploarea planului, acțiunile întreprinse conform planificării și care reflectă această intenție de suicid.

Factori de risc ce pot duce la sinucidere

„Ce-i determină pe oameni să-și dorească să moară, în condițiile în care existăm datorită luptei pentru supraviețuire?”

• Factori socio-economici – pierderea recentă a cuiva drag, a unei relații sau a unui loc de muncă, faliment, pierderea statutului, tendința de marginalizare, excluderea dintr-un grup etc;
• Factori somatici – rată crescută în fazele finale ale unor boli incurabile (infecția cu HIV, durerile cronice);
• Factori de mediu – experiențe traumatizante, abuzuri sau maltratare în copilărie, sinuciderea recentă a unei personalități, celebrități sau vedete etc;
• Factori ereditari – ereditatea are o influență între 30-50% în cazul sinuciderilor, deși este incert dacă genetica își aduce aportul la tulburările psihice care stau la baza actului sau la sinuciderea în sine.
• Factori psihologici – depresia, tulburarea bipolară, alcoolismul sau abuzul de substanțe, schizofrenia, tulburările de personalitate, tulburările de anxietate, tulburările de stres post-traumatic și delirul.

Prevenția și controlul sinuciderilor

În faţa creşterii generale a comportamentelor suicidare, mai ales la tineri, este imperios necesar să se intervină în mod eficient. Orice strategie de prevenție trebuie să pornească de la cunoaşterea factorilor de risc pentru sinucidere. Rezultatele în acest sector nu pot fi obținute decât printr-o strânsă legătură a tuturor părților implicate de la politică, domeniul medical, farmaceutic, intervenții psihosociale etc. Persoanele care credeau că suicidul este singura soluție, vor putea găsi, singure sau cu ajutor, multe alte căi mai eficiente pentru depășirea crizei.

• Să identificăm și să oferim suport persoanelor vulnerabile. 
• Să le ajutăm să găsească soluții potrivite pentru situația de risc în care se află (terapii personalizate, psihoterapia individuală sau de grup, abordările comportamentale).
• Să învățăm reziliența și modul în care ea ne poate salva în momentele de cotitură ale vieții
• Să promovăm și să dezvoltăm relații sănătoase cu cei din jurul nostru. Este demonstrat faptul că în cazul persoanelor cu gânduri suicidare este benefică studierea atentă a problemelor din diverse segmente ale vieţii sociale a pacientului, încercându-se, în scopul unei terapii eficiente, găsirea unor soluţii adecvate. Deşi este vorba, mai ales, despre prevenirea revenirii la un comportament suicidar, ameliorarea relaţiilor sociale este considerată importantă prin ea – însăşi și are influențe pozitive sub un aspect plenar.
• Tratamentul medicamentos: tratamentele care se recomandă în prezent au mai puţine efecte secundare şi un profil terapeutic mai precis, ceea ce permite obţinerea unor rezultate superioare şi reducerea probabilităţii de comportament suicidar la pacienţii care îl urmează.

Una dintre teoriile privind suicidul afirmă că acesta apare când sunt depășite mecanismele actuale de coping ale persoanei.

Ce îi determină pe oameni să-şi dorească moartea, să renunţe la tot ceea ce înseamnă viaţă? Ce au simţit? Ce şi-au dorit şi nu au avut? Pot fi doar câteva dintre întrebările care rămân în urma lor, adesea fără răspuns. Decesele imputabile sinuciderilor nu reprezintă decât o parte a unei probleme extrem de grave, căci, în afara celor care decedează, supravieţuitorii unor tentative de sinucidere şi unor răniri autoprovocate, adeseori foarte grave, necesită îngrijiri medicale de lungă durată. Totodată, persoanele care rămân în urma celor care-şi găsesc moartea prin sinucidere, rămân profund afectate în plan emoţional, social, economic.

Articolul integral il gasesti aici.

Clinica Aproape – Permite-ți să fii bine!

Tel: 0722187700
Mail: contact@clinicaaproape.ro
Facebook: https://www.facebook.com/clinica.aproape

foto: Depositphotos.com