Ghid ZILNIC despre BANII noștri: De ce simți că salariul ți se EVAPORĂ. Adevărul despre INFLAȚIE și bugetul familiei tale

Inflația nu e doar un cuvânt de la știri. E motivul pentru care:

• coșul de la supermarket te costă vizibil mai mult,
• rata la bancă îți mănâncă jumătate de salariu,
• și la final de lună ai senzația că „am avut aceiași bani, dar au dispărut mai repede”.

Hai să traducem „inflația” în ceva foarte concret pentru tine și familia ta.

1. Ce este, de fapt, inflația (fără formule complicate)?

Pe scurt: inflația înseamnă scumpirea generalizată a bunurilor și serviciilor.

Nu e doar faptul că a crescut prețul la lapte sau ulei. Inflație înseamnă că:

• aproape tot se scumpește în același timp: mâncare, întreținere, chirie, servicii, transport;
• cu același salariu cumperi mai puțin decât anul trecut.

INS spune că în octombrie 2025 prețurile de consum au fost, în medie, cu 9,8% mai mari decât în octombrie 2024, iar creșterea medie pe ultimele 12 luni a fost de 6,6%. (Adevărul)

Asta înseamnă, foarte simplu: dacă anul trecut făceai un coș de 300 de lei, acum același coș poate sări lejer de 330–340 de lei, fără să fi „luxat” nimic.

Și mai e ceva important: România are în continuare una dintre cele mai mari inflații din Uniunea Europeană, cu o rată armonizată de 8,4% în octombrie 2025, față de 2,5% media UE.

De aici senzația generală că „la noi” se simte mai tare decât „afară”. Pentru că așa și este.

Ratele la bănci – cum să le gestionezi dacă salariul nu mai acoperă tot

2. De ce simți că banii nu-ți mai ajung, deși salariul poate chiar a mai crescut?

a) Prețurile au luat-o cu mult înaintea salariilor

În 2022 România a avut o rată medie anuală a inflației de 13,8%, iar în 2023 de 10,4%. (Economedia.ro)

Chiar dacă în 2024–2025 ritmul s-a mai temperat, vorbim de ani la rând în care prețurile au crescut cu două cifre, pe când salariile:

• fie au crescut mai puțin decât inflația,
• fie au fost „ajustate” doar pe hârtie (bonusuri, mici măriri care se evaporă în costuri).

Tradus concret: chiar dacă iei cu 10% mai mult la salariu, dar prețurile ți-au crescut 20% în ultimii 2–3 ani, tu ești, de fapt, mai sărac în putere de cumpărare.

b) Categoriile unde se simte cel mai tare: mâncare, energie, chirii, rate

Inflația nu lovește egal peste tot. În România, în octombrie 2025:

• mărfurile nealimentare s-au scumpit cu ~11%,
• serviciile cu peste 10%,
• mărfurile alimentare cu aprox. 7–8%, față de anul trecut.

Ce înseamnă asta în viața ta:

• Mâncarea – coșul de bază (lapte, pâine, carne, ulei, fructe, legume) îți mănâncă o parte tot mai mare din buget.
• Facturile – curent, gaze, întreținere, telefon, internet; fiecare s-a dus puțin în sus, iar „puțin + puțin + puțin” devine mult.
• Chiria sau rata la credit – dacă ai credit cu dobândă variabilă, creșterea dobânzilor a pus presiune directă pe bugetul familiei.
• Serviciile – reparații, frizer, dentist, grădiniță privată, meditații pentru copil – toate vin cu prețuri aliniate la „noile costuri”.

De multe ori nu te dărâmă o singură scumpire, ci efectul de avalanșă: toate cresc un pic în același timp.

c) „Inflația oficială” vs. „inflația ta personală”

Statistica spune „9,8%”. Dar poate tu simți 20%. De ce?

Pentru că inflația oficială este o medie – un coș standard, în care intră și cheltuieli pe care tu poate nici nu le ai sau le ai foarte puțin.

În schimb, inflația ta personală depinde de:

• câți copii ai (și cât cheltui pe mâncare, rechizite, haine, activități);
• dacă plătești chirie sau rată;
• dacă faci naveta cu mașina sau cu transportul public;
• dacă ai rude în întreținere, tratamente medicale, credite, abonamente.

Dacă:

• ai 2 copii,
• plătești rată la apartament,
• și mergi la muncă cu mașina,

atunci coșul tău lunar este plin de produse și servicii care s-au scumpit peste medie. De aici senzația că trăiești „o inflație mai mare” decât la televizor.

d) „Shrinkflation”: plătești la fel, dar primești mai puțin

Un mecanism destul de prezent în ultimii ani este shrinkflation – produsul pare același, dar:

• punga e mai mică (ex: 800 g în loc de 1 kg),
• sticla are mai puțin conținut,
• sau ai mai puține bucăți în cutie.

Prețul pare „cam la fel”, dar costul real per kilogram / litru a crescut serios.

Tu ai senzația că nu s-a scumpit „așa grav”, dar familia ta primește, de fapt, mai puține porții din aceiași bani.

e) Dobânzi mari, rate sufocante

Ca să țină în frâu inflația, banca centrală menține o dobândă-cheie ridicată, iar România rămâne printre țările cu cele mai înalte rate din UE.Europa Liberă România

Concret:

• creditele de consum sunt mai scumpe;
• refinanțările nu mai par așa avantajoase;
• cei care au credite cu dobândă variabilă au văzut deja cum rata a sărit în câteva rânduri.

Când rata la bancă îți ia constant o bucată mare din salariu, orice mică scumpire în restul vieții devine greu de dus.

3. De ce pare că „muncești mai mult pentru mai puțin”?

În termeni simpli:

1. Ani la rând de inflație mare ți-au erodat economiile și salariul real.
2. Scumpirile s-au concentrat exact pe ce nu poți evita: mâncare, casă, utilități, sănătate, educația copiilor.
3. Creșterile de salariu au fost, în multe cazuri, sub ceea ce ai pierdut prin creșterea de prețuri.
4. Dobânzile mari fac datoria mai grea de dus, exact când ai avea nevoie de mai mult aer la buget.

Rezultatul?

• economisești mai puțini bani,
• nu mai ai „fond de rezervă”,
• te bazezi pe cardul de credit sau pe împrumuturi mici „până la salariu”,
• stresul financiar devine cronic.

Nu ești „prost la bani” și nu „gestionezi prost”. Trăiești într-o perioadă în care sistemul pune presiune pe veniturile medii, în special pe familiile cu copii.

Cum economisești 100 de lei pe lună fără să simți că te strângi la buzunar

4. Ce poți face, foarte concret, când simți că banii nu-ți mai ajung?

Nu poți opri inflația, dar poți să-ți recâștigi o parte din control:

1. Fă-ți „radiografia” bugetului

• notează toate cheltuielile pe 30 de zile (fie și în telefon),
• vezi clar unde se duc banii: mâncare, rate, abonamente, comenzi online, „mărunțișuri”.

Doar faptul că vezi negru pe alb unde se duc banii reduce anxietatea și te ajută să iei decizii mai bune.

2. Apără-ți „coșul de bază”

• compară prețurile la 2–3 magazine / aplicații,
• cumpără mai mult din produsele care țin de bază și sunt la ofertă (ulei, paste, orez, conserve),
• limitează produsele procesate scumpe (snacks, sucuri, semipreparate).

Scopul nu e „să trăiești la nivel de supraviețuire”, ci să scoți risipa din zona de bază, ca să rămână loc de lucruri care chiar contează pentru tine și copii.

3. Taie „scurgerile invizibile”

• abonamente pe care nu le mai folosești (aplicații, platforme, servicii),
• comenzi mici și dese cu taxe de livrare,
• comisioane bancare inutile (conturi pe care nu le folosești, retrageri de la alte bancomate).

Uneori, doar optimizând aceste scurgeri îți poți elibera 200–400 de lei pe lună, fără să simți că îți „tai din viață”.

4. Fii foarte atent la datorii

• evită creditele rapide și cardurile de credit folosite „ca salariu suplimentar”;
• dacă rata la bancă te sufocă, discută cu banca despre restructurare sau refinanțare – mai devreme, nu când deja e târziu;
• nu lua un credit nou ca să acoperi alt credit, decât cu un plan foarte clar și, ideal, după ce te sfătuiești cu un consultant independent.

5. Caută mici creșteri de venit, nu doar tăieri

În perioadă de inflație mare, doar să „tai” nu e suficient:

• cere o discuție sinceră despre salariu + argumente (rezultate, responsabilități, comparații de piață);
• vezi dacă poți monetiza o abilitate (meditații, freelancing, mic business online);
• în cuplu, puneți pe hârtie un plan comun: cine poate aduce un venit în plus, temporar.

Lovitură la buzunar în 2025–2026. TVA mărit, taxe noi pe pensii și dividende. Ce mai urmează?

5. Nu e vina ta – dar ai putere de reacție

Inflația nu e ceva ce controlezi tu ca individ. Ea vine din:

• decizii de politică monetară,
• crize energetice,
• lanțuri de aprovizionare,
• deficit bugetar, taxe, războaie, instabilitate.

Ce poți controla, însă, este modul în care reacționezi:

• cât de conștient îți gestionezi banii,
• cât de repede cauți soluții când te strânge lanțul,
• cum discuți în familie despre bani (fără vinovăție, ci cu realism și colaborare).

Dacă simți că „nu-ți mai ajung banii”, nu ignora sentimentul. El îți spune ceva foarte adevărat despre lumea în care trăim acum. Dar, în același timp, poți construi pas cu pas:

• mai multă claritate,
• mai puțină risipă,
• ceva mai multă siguranță, chiar și într-o perioadă cu cifre mari la inflație.

foto: Depositphotos.com