Unde duce lacomia. Poveste cu talc

Sam si Tom erau gemeni identici. Atat de identici incat chiar si mamei lor le-a fost greu sa ii distinga unul de cealalt, cel putin in primele zile de viata.

Cu toate acestea, ei erau foarte diferiti unul de celalalt atunci cand era vorba de orice altceva decat aspectul lor. Sam nu avea prieteni, in timp ce Tom era un tip foarte prietenos. Lui Sam ii placeau dulciurile, dar lui Tom ii placea mancarea picanta si detesta dulciurile. Sam era mai apropiat de mama, iar Tom era de tata. In timp ce Sam era generos si altruist, Tom era lacom si egoist!

Pe masura ce Sam si Tom au crescut, tatal lor a vrut sa-si imparta averea in mod egal intre ei. Cu toate acestea, Tom nu a fost de acord si a sustinut ca oricine s-ar dovedit a fi mai inteligent si mai puternic va trebui sa obtina o parte mai mare din avere.

Sam a fost de acord.

Tatal lor a decis sa organizeze o competitie intre cei doi. El le-a cerut celor doi fii sa mearga cat mai mult posibil si sa se intoarca acasa inainte de apusul soarelui. Bogatia ar fi impartita proporțional cu distanta parcursa. Ca regula a competitiei, nu li s-a permis sa poarte un ceas.

A doua zi, Sam si Tom au pornit. Era o zi destul de insorita. Sam a mers incet si constant, in timp ce Tom a pornit intr-un sprint dornic sa castige cursa si sa castige o portiune cat mai mare din averea tatalui sau.

Sam stia ca ar fi ideal sa mergi cat mai departe posibil pana la pranz si sa te intorci spre casa, deoarece ar fi nevoie de aceeasi perioada de timp pentru a ajunge inapoi. Astfel, Sam a decis sa faca cale intoarsa la pranz, pentru a ajunge acasa la timp.

Cu toate acestea, Tom, cu lacomia sa de a castiga cat mai multa avere, nu a incercat sa se intoarca acasa nici dupa jumatatea zilei. A mers de doua ori mai mult decat Sam si s-a gandit ca va mai putea sa se intoarca acasa inainte de apusul soarelui. S-a grabit inapoi cand a vazut soarele devenind portocaliu. Din pacate, nici macar nu a reusit sa ajunga la jumatatea drumului spre casa, cand soarele a inceput sa apuna. Incet, intunericul a inghitit calea si a trebuit sa-si tarasca picioarele obosite inapoi acasa.

Pierduse cursa din cauza lacomiei sale.

Morala povestii: uneori este tentant sa o iei repede pentru a trece inaintea tuturor celorlalti. In poveste, Tom s-a gandit ca, depasind-ul pe fratele sau geaman, va putea acumula o portiune mai mare din mostenire. Lacomia lui l-a determinat sa-si supraestimeze propriile abilitati si acest lucru l-a determinat sa piarda cursa … si banii in acest proces. Intre timp, munca din greu a lui Sam a dat roade, a reusit sa castige pariul prin staruinta.

Citeste si: Despre barierele nevazute. De ce sa nu renunti niciodata!

Imagine de Tumisu de la Pixabay