Va prezentam cu drag un nou interviu in exclusivitate pentru Sfatul Parintilor acordat de o vedeta mamica: Andreea Sofron. Andreea Sofron este o persoana foarte ocupata. Dincolo de activitatile profesionale, actrita trebuie sa fie si mama, si profesoara, si sotie, iar lista poate continua. Cu toate acestea reuseste sa duca la bun sfarsit totul. Iar cuvantul de ordine, asa cum a marturisit intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru Sfatul Parintilor, este: organizarea. “Sunt toata ziua pe drumuri, prinsa intre activitatile mele, mai mult sau mai putin profesionale, copii, lectii, extrascolare, casa, teatru… Uneori si eu ma intreb cum reusesc sa le fac pe toate. Dar am un mare atu: sunt foarte organizata. Stiu exact cum sa-mi programez treburile, ca sa nu fac drumuri inutile si sa evit timpii morti dintre doua activitati. Uneori cedez nervos, dar atunci imi spun, mai in gluma, mai in serios
Bineinteles ca nu totul beneficiaza de aceeasi atentie in fiecare secunda, dar nu trebuie ca totul sa fie perfect de fiecare data. Pentru ca nici o fiinta umana nu este perfecta. “Cine a spus ca le fac bine pe toate? Undeva trebuie sa fie niste lipsuri. Dar incerc sa echilibrez lucrurile. Intr-o zi sunt mai mult mama, in alta mai mult sotie, si asa mai departe. Nu sunt perfecta si nu pot face totul perfect in acelasi timp. Si nici nu imi propun asta! Ma apropii cu pasi extrem de repezi de schimbarea prefixului (Pe cine pacalesc? Am implinit 40 de ani si sunt mandra de asta) si m-am decis ca e momentul sa fac ceva si pentru mine, ca lumea sa zica in continuare ca nu-mi da mai mult de 25, asa ca mi-am luat un abonament de intretinere, cu masaje, impachetari si asa mai departe. Dar stiti ce e ciudat? La prima sedinta m-am simtit vinovata, de parca lucrurile nu ar mai fi functionat pentru ca eu lipseam doua ore din peisaj. Acum m-am obisnuit si chiar imi place ca doua ore sunt numai eu si domnisoarele care fac totul ca eu sa ma simt bine”, a declarat pentru Sfatul Parintilor Andreea Sofron.
Dat fiind faptul ca actrita este foarte mult plecata pentru a juca in diferite spectacole, in casa familiei si-a facut aparitia “Maiana”, bona copiilor. Nu mai exista turneele de altadata, insa o buna perioada de timp actorii o petrec pe drum: “Unde sunt turneele de altadata! Acum se fac numai deplasari, indiferent de cat de lung e drumul. Pleci dimineata, joci si, dupa spectacol, te urci din nou in masina si o pornesti spre casa, iar pe drum te rogi sa ajungi cu bine. Asa ca unde sa luam copiii? De ce sa-i chinuim degeaba? Sigur ca ne-ar fi placut, dar in aceste conditii nu se poate. Noi aproape ca nu mai avem rude, asa ca am apelat la o bona. E de sase ani in familia noastra si practic a devenit membra. E greu sa gasesti pe cineva pe mainile caruia sa lasi cu incredere si copiii, si casa, dar noi am avut noroc. Am cunoscut-o pe Maiana (cum i-a ramas numele de cand nu puteau copiii sa-l zica pe r) printr-o ruda a sotului meu si, in final, am descoperit ca si ea ne e tot ruda, chiar daca mai indepartata”.
Cei doi copii ai actritei si-a dori la randul lor sa fie artisti asa cum este si normal. Luca (5 ani) ar dori sa ajunga rock-star, iar Sara (7 ani) viseaza la o limuzina si covorul rosu: “Sara si Luca stiu ca suntem actori si ca asta inseamna ca avem spectacol pe scena, ca ne imbracam in costume si punem peruci cu care fac ei pe urma poze, ca lumea ne cunoaste pe strada. Si asa vor sa fie si ei. Luca a zis ca el ar vrea sa fie un rock-star, iar Sara vrea sa fie o vedeta care merge cu limuzina si calca pe covorul rosu. Le-am spus, insa, ca pentru asta trebuie sa munceasca foarte mult. Dar niciunuia dintre ei nu le e straina scena, pe care au urcat si ei ca artisti, nu ca musafiri. Au facut amandoi actorie la gradinita (cu mine, eu “predau” actorie copiiilor), iar Sara a dansat pe scena Operei Nationale, pentru ca (si spun asta cu mandrie) studiaza baletul la Studio M, cu doamna Magdalena Rovinescu, o adevarata descoperitoare de talente”.
Cu toate ca au varste fragede, Luca si Sara sunt intelepti si echilibrati. Ca orice baiat, Luca are o personalitate puternica si a avut cateva incercari, fara un rezultat pozitiv insa, sa-si convinga mama sa-i achizitioneze o jucarie, dupa ce Andreea Sofron spusese deja nu: “Copiii mei sunt foarte intelepti si echilibrati. Nu prea fac scene de isterie, nici acasa si nici in public. Luca a incercat de vreo doua ori, prin magazine, pentru ca a vazut la alti copii, dar eu m-am facut ca nu-l cunosc si m-am indepartat usor de el, fara a-l pierde insa din ochi (sau, mai bine zis, din coada ochiului). Tot el a fost cel care a renuntat la criza si a venit speriat dupa mine. Cred ca atentia i s-a mutat de la “obiectul’ crizei, la gandul ca as putea sa plec si sa-l las acolo de tot. Nu sunt eu in masura sa dau sfaturi, dar cred ca astfel de iesiri nu trebuie incurajate si, mai ales, nu trebuie cedat. Copiii se prind repede de slabiciunile parintilor si le exploateaza la maximum”.
Educatia este foarte importanta atunci cand vorbim despre cei mici. Si chiar daca, initial, nu inteleg regulile si nu le pot respecta inca, le poate fi atrasa atentia asupra a ceea ce este bine sau mai putin bine: “Ma straduiesc sa-mi educ copiii intr-un fel in care sa fie si bine crescuti, dar si adaptati la lumea in care traiesc. Nu au reguli pe care sa le respecte neaparat. Copiii de varste mici nici nu pot face asta! Le atrag, insa, atentia de cate ori fac ceva ce nu cadreaza cu buna crestere: incerc sa-i invat sa traiasca intr-un mediu curat, sa renunte la ce le face rau, chiar daca e placut, in favoarea lucrurilor cu adevarat importante, sa stinga luminile atunci cand ies din camera, sa fie politicosi, generosi si civilizati cu toata lumea, chiar daca altii nu sunt asa. Pana acum e bine, copiii nostri sunt minunati din toate punctele de vedere, si asta nu o spun numai eu pentru ca sunt mandra lor mama! Asta nu inseamna ca nu mai avem si altercatii din cand in cand. Sunt copii si incercam sa-i lasam sa fie, asa ca mai si gresesc, dar noi suntem aici pentru a-i corecta, fara a le impune, insa”.
Un personaj “negativ” exista in absolut toate familiile. Indiferent ca este tatal sau mama, cineva trebuie sa puna piciorul in prag. Iar acest lucru nu este intotdeauna perceput bine de catre micuti. “Din pacate, cred ca mai in toate familiile exista cel bun si cel rau! Desi nu e neaparat corect, iar parintii ar trebui sa conlucreze tocmai pentru a nu fi perceputi diferit de catre copii. La noi in familie,
Pana la urma, copiii sunt oglinda parintilor, mai ales in primii anii de viata, cand principala lor influenta sunt cei care ii cresc. Este adevarat ca, odata cu maturitatea, societatea in care traiesc incepe sa aiba un cuvant din ce in ce mai greu de spus. Unele metode de educare pot fi bune, iar altele pot sa nu aiba rezultatul scontat. In cazul acesta trebuie incercat altceva. “Am incercat diferite metode de educare, cu binele, cu mai putin binele, apoi cu foarte binele, sau chiar cu ignorare. Nu ne-am nascut parinti si cred ca fiecare dintre noi trebuie sa invete intr-un fel sau altul. Copiii nu vin cu manual de instructiuni si nici cu garantie. Asa cum ti-l faci, asa il ai tu, ca parinte, si mai tarziu societatea. Am citit si carti care sa ma invete sa fiu mama, dar din ele nu poti lua decat ce functioneaza in cazul tau. Sunt de acord ca ar fi bine si frumos sa-ti cresti copiii fara sa fie nevoie sa ridici tonul cateodata, dar, sa fim seriosi, cine poate spune cu mana pe inima ca nu si-a certat macar o data copilul? Ce nu as face, insa, niciodata, nu as recurge la violenta. Un copil care tremura de frica in fata parintelui lui e un copil nefericit si care ramane cu traume importante ca adult. Noi functionam cu perioade: perioada in care punem pe tava toata dragostea noastra si ne manifestam ca atare, si perioade in care adoptam o atitudine mai rezervata, asta pentru ca, din cand in cand copiii si-o mai iau in cap. Psihologii ar zice ca nu e corect si ca ar trebui sa alegi o cale pe care sa o folosesti tot timpul, altfel derutezi copilul, dar pana la urma rezultatele sunt cele mai importante. O data am cerut chiar sfatul unui specialist, pentru ca aveam senzatia ca pe Sara am pierdut-o undeva, pe drum. Pana la urma am gasit tot singura calea: am lasat mai la vedere dragostea mea pentru ea, iar ea a inteles ca gaseste la mine tot ce are nevoie: si mama, si prietena, si partener de joaca, si doctor, si profesor… Si a venit cu si mai mare incredere catre mine”, ne-a dezvaluit actrita.
Experienta a invatat-o pe Andreea Sofron ca impunerea nu merge in cazul copiilor, iar rezultatele sunt mai mereu submediocre. O modalitate mai buna este sa le explici celor mici beneficiile unei anumite activitati si sa-i lasi mai apoi sa decida singuri: “Sa impui ceva copiilor este un fel de cooperativa munca in zadar. Nu obtii decat un parinte extrem de nervos si frustrat. Cea mai buna metoda sa ajungi la rezultatul dorit e sa-i lasi pe copii sa-si dea seama de beneficiile rezultate din cerintele tale. De exemplu, la inceput am fost tentata sa-i impun Sarei sa faca balet, chiar impotriva dorintei ei, pentru ca asa imi placea mie. Pana cand, intr-o zi i-am spus ca o las pe ea sa decida ce vrea sa faca, cu conditia ca alegerea facuta sa fie pe placul ei, nu de gura mea. I-am spus ca sunt dispusa sa o retrag de la cursuri daca asta isi doreste si din acea zi Sara a descoperit placerea de a studia la bara si cine e acum fericita cand danseaza pe scena Operei?”.
Unele dintre problemele generale cu care se confrunta absolut toti parintii secolului XXI sunt reprezentate de televizor si PC care pot fi atat instrumente extrem de folositoare, insa si mijloace de distrugere. Tocmai de aceea se cere un program fix de expunere. “Copiii nostri nu au prea avut acces la calculator. Drept urmare, nu sunt asa de disperati sa-l foloseasca. Cu televizorul au fost si mai sunt ceva probleme, dar acum sunt amandoi prea ocupati ca sa mai aiba timp de el. Se uita putin, seara, inainte de culcare, si in week-end, cu limite. Asta pentru ca filmele pe care le vedeau le faceau rau, adoptasera o atitudine de adolescent scapat de sub control, care nu se potrivea cu nimic din ce erau ei, de fapt. Si lucrurile au revenit la normal. Totusi, nu va imaginati ca suntem niste bau-bau care le refuza distractia copiilor. Le-am cumparat o consola de jocuri si jucam impreuna tenis, golf, bowling si ne distram foarte tare. In plus, mergem la patinoar cel putin o data pe saptamana, la cursuri. Sara e mai avansata, Luca inca incepator. Apoi e baletul, la care vine si Luca, chiar daca nu face, pentru ca nu mai am timp sa-l duc acasa, si pianul. Pianul il studiaza amandoi! Si uite asa, cu diverse activitati, am reusit sa-i indepartez putin cate putin de televizor!”, a declarat Andreea Sofron.
De asemenea, in prezent exista multe probleme cauzate de o alimentatie nesanatoasa. Constienta de acest lucru, Andreea Sofron este foarte atenta in special la combinatia dintre alimente: “Cu alimentatia nu prea avem probleme. Amandoi mananca la gradinita unde a fost si Sara si unde mai este inca Luca, si acolo primesc in fiecare zi mancare proaspata, sanatoasa si gustoasa. De dulciuri nu ii tin departe, dar le aleg pe cele bune pentru ei! Eu am fost crescuta de bunici si bunica mea facea in fiecare sambata o prajitura (si avea niste retete demne de orice cofetarie de fite), asa ca as fi ipocrita sa le interzic acum sa manance dulciuri. De altfel, si mie imi plac foarte mult. Si cred ca ele trebuie sa faca parte din viata tuturor, mai ales in perioada copilariei. Important este sa nu fie consumate in exces si sa fie cat mai aproape de ceea ce inseamna “prajitura de casa”. Mai bine o savarina cu frisca naturala 100%, decat un pachet de biscuiti cu crema! Mai degraba incercam sa avem grija de combinatiile de alimente de la o masa, punem accent pe fructe si am eliminat complet mezelurile si carnea tocata”.
In cazul familiei Sofron nu exista un ritual la culcare: “Nu avem niciun ritual special inainte de culcare, facem ce face toata lumea, ne spalam, ne imbracam in pijamalute si… in pat. Povesti nu mai spunem de ceva vreme, pentru ca adormeam eu spunand, in timp ce ei ma corectau atunci cand incercam s-o iau pe scurtatura. Oricum, avand in vedere ca au renuntat demult la somnul de dupa-amiaza, adorm in cel mult doua minute de cand se pun in pat”.
Pe lista meseriilor preferate se afla profesoara de patinaj sau frantuzoaica, din partea Sarei sau rock-star si pilot de curse pe lista lui Luca: “A fost o vreme in care Sara isi dorea sa devina
Copiii din ziua de azi sunt mult mai temperamentali decat cei dinainte de Revolutie, este observatia actritei. Daca inainte nu existau foarte multe optiuni in afara parcului – acum situatia s-a schimbat. Si nu intotdeauna in bine. “Copiii de azi sunt altfel decat eram noi in copilarie. Noi eram mai docili, mai usor de gestionat! Nici nu era atata agitatie in jurul nostru, atata tehnica si atatea lucruri ispititoare. Noi stateam fara grija in parc pana seara tarziu, acum copiii depind de programul si disponibilitatea parintilor, ca cine mai are curaj sa-i lase singuri la joaca? Lumea s-a schimbat in rau, din pacate, si nu stiu daca mai avem putinta sa reparam ceva”, puncteaza actrita.
Chiar daca orice parinte isi doreste ca odraslele sale sa nu repete greselile sale nu are mereu succes. O vorba veche spune ca: trebuie sa te lovesti cu capul de prag pentru a-l observa. Experientele personale sunt mult mai puternice decat invatamintele rezultate din povestile altora: “Le mai povestesc copiilor mei cate ceva din copilaria mea in ideea ca ei vor invata ceva si ca nu vor repeta greselile mele. Dar, stiti cum e, pana nu simti pe pielea ta, parca nu-ti vine sa crezi! Asa ca au facut traznai care s-au lasat si cu dinti sparti, si cu plansete, dar in afara de
Foto: arhiva personala. Copierea si folosirea acestor fotografii fara acordul Sfatul Parintilor este interzisa.
Urari de Craciun. 100 de mesaje de Craciun pentru iubit/iubita, familie si prieteni
HOROSCOPUL CRACIUNULUI 2024. Cum iti este CRACIUNUL in functie de ZODIE?
Ce inseamna cand versi cafeaua