Trezirea spirituală și pierderea identității. De ce simți că nu mai știi cine ești
Iată câteva semne care descriu acest gen de pierdere a identității:
*Te simți complet pierdut, te simți străin în viața ta
Când se prăbușește tot ce credeai că ești tu, tot ce credeai că vrei tu pentru viața ta, este firesc să te simți pierdut. Tu te-ai considerat ani sau decenii ca fiind o anumită persoană, ai crezut că te definesc personalitatea ta, familia ta, statutul tău social/ studiile/ diplomele/ funcțiile/ titlurile/ banii, etc; ai construit această identitate a ta de-a lungul anilor, ai investit timp, energie, bani, etc ca să ajungi „cineva” și brusc, simți că nimic din toate astea nu te mai definește, că ești parcă dintr-un alt film. În aceste condiții e firesc să te simți pierdut în propria viață.
*Simți anxietate sau o stare de neliniște/ agitație
Unul dintre principalele scopuri ale vechii tale identități era să-ți dea iluzia unei stabilități pe termen lung, iluzia că lucrurile nu se schimbă în timp, că anumite lucruri sunt pentru totdeauna.
Noi știm că asta este o doar iluzie, că totul este într-o continuă schimbare. Și când toate acele lucruri care te defineau în trecut se prăbușesc, când simți că niciunul dintre ele nu te mai definește și că nu știi de fapt ce te definește, este firesc să apară acea anxietate. Te simți extrem de vulnerabil constatând cât de mult se poate schimba tot ce ai crezut a fi stabil/ permanent.
*Perspectiva ta asupra lumii și vieții se schimba radical peste noapte.
Este posibil să se schimbe personalitatea ta, concepțiile tale, adevărurile tale, dorințele tale, valorile tale, prioritățile tale.
*Nu mai știi cine ești.
Acesta este lucrul pe care mi-l spun cel mai des clienții care trec printr-o pierdere a identității: „Pur și simplu nu mai știu cine sunt”.
Știi clar că nu mai ești Vechiul tu, dar nu știi cine ești.
*Nu te mai definești pe tine însuți în baza unor „etichete”, ca în trecut.
După ce vechea ta identitate se prăbușește și începi să te înțelegi mai bine pe tine însuți, simți că nu mai ești dispus să o iei de la capăt și să te mai definești pe baza unor lucruri exterioare. Te simți „limitat” de aceste elemente/ etichete, opui rezistență la a te mai lăsa definit de ele, fiindcă simți că ești mai mult decât atât.
De exemplu, nu te mai prezinți ca fiind avocat, doctor sau orice astfel de „etichetă” cu care te identificai în trecut (aspect care era atât de important pentru tine), nu mai simți că meseria ta te definește pe tine, ca ființă, ci că este doar un aspect din multele aspecte care, adunate, alcătuiesc ființa care ești tu.
*Experimentezi o agitație temporară a minții, sporovăiala minții pare mai intensă ca înainte.
Atunci când identitatea ta se prăbușește mintea ta intră în panică, pentru că acea identitate era ceea ce știa ea, era „normalul” său. Mintea ta era obișnuită să funcționeze în limitele acelei construcții mentale, iar dacă ea se dezmembrează, mintea caută o altă construcție mentală similară pe care să se fixeze. Mintea ta este atât de agitată pentru că ea caută o „soluție” la ceea ce percepe ca fiind „o problemă”.
10 semne ca ai intalnit pe cineva din aceeasi familie spirituala
