Corectitudinea si dreptatea sunt valori dupa care omenirea tanjeste de zeci de secole, insa specialistii considera ca aceste concepte sunt aproape imposibil de implementat in viata reala.
In opinia psihologului Alexandru Plesea, motivul pentru care ne este extrem de greu sa fim corecti unul cu celalalt, este strans legat de cat de confortabili suntem cu ale noastre convingeri. Omului nu ii place sa se expuna in termeni drepti, sinceri, loiali, ci o face doar in mediile in care ii convine scopul si castiga confortul. Totusi implementarea acestor virtuti se poate face prin argumentarea ca omul nu are limite in convingeri, el renuntand si adoptand principii in functie de scop si intentie.
“Orice om, in acest caz, isi poate pune scopuri inalte, in asa fel incat principiile sale sa ajunga inalte. Orice comportament spre justete pe care un om il adopta, daca el are convingerea ca este un comportament just, atunci chiar este. Aceasta actiune este imposibil de evaluat la fel de cei din jur. Cu toate acestea, in decursul istoriei, societatea a convenit ca exista cateva atitudini, comportamente, virtuti unanim acceptate ca fiind corecte pentru binele comun, precum: rabdarea, vigoarea, compasiunea, seriozitatea, adevarul, taria de caracter, altruismul, calmul, intelegea rostului naturii, dragostea neconditionata etc. Pana si acestea sunt valori relative, iar spre exemplu, un gest de sinceritate sau corectitudine, va fi interpretat in functie de crezurile si principiile celui care asculta sau observa. Cu alte cuvinte, cand actiunele mele se armonizeaza cu principiile celui din fata mea, atunci corectitudinea si sinceritatea isi fac aparitia. Acestea nu pot exista doar la unul din relatie, pentru ca acestea nu vor trece prin filtrul principiilor celuilalt. Din acest motiv, oamenii isi cauta relatia prin filtrul crezurilor personale”, afirma psihologul.
Totodata, specialistul considera ca este neproductiv sa ne traim viata numai dupa paradigma “este corect sau nu?”, deoarece vom ramane blocati in aceasta iluzie a “binelui suprem” si vom pierde inevitabil controlul asupra propriei vieti. “Viata nu este corecta sau nu, ea doar este, si noi, prin opiniile personale referitoare la ce facem, nominalizam si punem presiune si mai mare pe ce facem sau vom face. Omul care nominalizeaza tot ce face, traieste dupa legi mai grele. De exemplu, atunci cand isi va spune: Am o problema!, el chiar va crede acest lucru. Un ajutor considerabil este cautarea virtutilor in orice moment, fara ca omul sa aiba dialog interior despre ce spun cei din jur. Dreptatea, corectitudinea, sinceritatea, loialitatea, si toate celelalte virtuti, sunt atributele efortului interior, si nicidecum doar intentionate catre un scop efemer sau altul. Astfel omul lucrand in interior, ajunge la desavarsire”, conchide psihologul Alexandru Plesea, cunoscut opiniei publice drept “Antrenorul Mintii”.
