De ce isi pierd adultii bucuria din copilarie

Copiii vor doar iubire, mancare si joaca, nu cauta perfectiunea

Toti acesti factori declansatori, care ne “fura” bucuria, se realizeza direct proportional cu severitatea, neobservatia, neatentia cu care parintii si profesorii isi educa copiii. In opinia specialistului, fixand ideile proprii, parintii opereaza primii ani ai vietii copiilor in modul in care acestia au vrut sa fie tratati cand au fost copii. “Perfectiunea si cautarea tot timpul a dorintei de multumire a copilului este meseria numarul unu a unui parinte. Copiii nu cer asa ceva. Ei cer doar dragoste, mancare si timp de joaca. Ei nu stiu ce este perfectiunea. Educatia este dorinta adultilor. Etapele pe care un parinte le are de facut pentru dezvoltarea intr-un mod armonios a unui copil, sunt legate de modul in care adultul reuseste sa se puna in locul copilului si sa vada lumea cu ochii sai. Atentia pe care copiii o au fata de lucrurile pe care le au in preajma, este uriasa fata de atentia adultilor pentru acestea. Copii, traind in prezent, iar adultii, in imaginatie, putem observa motivul pentru care cele mai frumoase amintiri sunt in memoria noastra, din copilarie. Adultii incep sa uite dupa perioada copilariei, si nu raman decat franturi in memorie”, explica psihologul Alexandru Plesea.

Stramosii nostri au lasat aceste invataturi de baza, sub forma de simboluri regasite in picturi, dar si sub forma scrisa in nenumarate carti. Chiar si Biblia sublimineaza nevoia omului de a fi copil toata viata pentru a fi fericit: “Si chemand Iisus un prunc, l-a pus in mijlocul lor (apostolilor) si a zis: Adevarat zic voua: De nu va veti intoarce si nu veti fi precum pruncii, nu veti intra in imparatia cerurilor”.

 

Foto: pixabay.com

Citeste continuarea: 1 2