Conflictul dintre generatii: Ce ne facem cu batranele sfatuitoare din parcuri?

Vi s-a intamplat vreodata sa fiti apostrofati in parc de bunice sau bone mai in varsta, dar si de alte persoane „binevoitoare” care va tot spun ca ceea ce faceti voi in cresterea si educarea copilului vostru e gresit? Cum reactionati? Ce le spuneti? E bine sa intrati in conflict cu ei sau mai bine va vedeti de treburile voastre, raspundeti politicos si plecati de la locul cu pricina. Iata cateva intrebari care ne-au venit in minte citind postarea unei prietene a site-ului nostru pe blogul ei personal. Voi ce parere aveti despre acest conflict dintre generatii.

 

„Nu cred că nu există parc în care să nu găseşti o babă binevoitoare, săritoare, maestră în a da sfaturi, atotştiutoare, care se bagă în seamă cu toată lumea, fără să fie invitată la dialog! Am cutreierat o groază de parcuri cu fii-mea, din dorinţa de a-i arăta mereu ceva nou. Cică face bine pentru dezvoltarea psihică a copilului dacă îl plimbi de colo colo şi nu-l ţii veşnici în acelaşi loc de joacă. Plus că, se pare, dacă îl duci mereu în celaşi loc, începe să considere că acel loc este al lui şi dezvoltă o anumită posesivitate faţă de acel perimetru. Adică o chestie ca la animale care îşi apără teritoriul. Aşa am citit nu mai ştiu unde. Mă rog. Eu îmi duc copilul când într-un parc, când în altul doar pentru a-i oferi atracţii noi, stimuli noi pentru ea. Şi asta am decis să fac înainte de a citi toată polologhia de mai sus. Pur şi simplu am observat cât de plictisită şi de apatică devine atunci când se obişnuieşte cu un loc de joacă. Aşa că, prin rotaţie, luăm parcurile la rând.

Revenind la babele mele, ei bine, în nici unul dintre cele nşpe parcuri prin care tot merg cu fii-mea nu am găsit unul în care să nu fiu abordată/apostrofată, după caz, de vreo cucoană care să corespundă descrierii de la începutul acestei postări. Fapt care mă enervează la culme! Mă ştiţi, voi cele care sunteţi mai vechi pe-aici, că nu-mi place genul de dialog în care cutare persoană îmi spune imperativ să fac un anumit lucru pentru că aşa e bine, pentru că aşa a procedat persoana cu pricina cu copilul său şi metoda a funcţionat. Mă ştiţi că nu spun niciodată altor mămici „fă aşa sau aşa!” tocmai pentru că nici mie nu-mi place acest gen de sfaturi. Mai pe scurt, nu îmi place să primesc/să ofer sfaturi nesolicitate. Fiecare copil e diferit. Cel mai potrivit mi se pare genul de atitudine: „eu am făcut aşa sau aşa. La mine a funcţionat, NU ştiu dacă e universal valabil”, iar eu să fiu cea care alege dacă aplică sau nu”.

 

Cititi continuarea pe blogul mamei incepatoare