Să continuăm cu ce ajută la procesul de căutare. Spuneam că suntem vulnerabili și înclinați să ne exagerăm defectele. E cel mai potrivit moment să mă cunosc pe mine însumi și să decid dacă e rezonabil și posibil să schimb ceva la mine. Să am un plan pentru ce îmi doresc să schimb și să accept ceea ce nu pot schimba. Și să rețin că frumusețea se află în ochii privitorului. Că ceea ce poate eu consider un defect va fi privit cu altă conotație decât cea pe care tind să o acord eu. Pasul acesta mă va ajuta atât să aflu cine sunt, cât și să mă simt pregătit pentru a fi cine am aflat că sunt și confortabil cu ceea ce am de oferit.
Ne ducem câtre pasul următor. Ce îmi doresc? Din experiența mea de cabinet, puțină lume știe concret ce își dorește de la viitorul partener. Ideea e că, fie că o conștientizâm sau nu, avem în cap și în suflet o listă de atribute, calități și așteptări pe baza căreia vom lua decizii. E mai util să știi ce faci. Așa poți conștientiza potențialele probleme sau contradicții din lista ta.
Odată ce te-ai lămurit și cine ești și ce anume vrei, ești gata pentru următorul pas… Comportamentele de căutare. Și dacă pare stupid că vă spun asta, ei bine, eu știu multe cazuri în care răspunsul la întrebarea „și unde îți cauți potențialul partener?” a fost „păi, stau mai mult în casă și mă uit la filme”. Povestea cu prințesa adormită nu funcționează, în realitate, pentru niciunul dintre sexe. Dacă vreau partener atunci îl caut.
Ultimul pas este să ai încredere și, mai ales răbdare. Încredere în tine și ceea ce ai de oferit. Răbdare să găsești ce îți dorești. Din experiența mea, rămânem singuri doar dacă credem fie că noi nu suntem buni fie că ceilalți nu au nimic bun de oferit.
Autor psiholog Miruna Stănculescu
www.mirunastanculescu.ro
Citeste continuarea: 1 2
