4 strategii ineficiente de apărare în cuplu și cu ce este bine să le înlocuim

Viața de cuplu ar trebui să fie privită precum o călătorie. Entuziasmul cu care pășim adesea spre locuri noi este asemănător celui pe care îl resimțim atunci când alegem să mergem braț la braț de partenerul ales, în călătoria prin viață. Ca orice călătorie, sunt multe necunoscute care se pot transforma în piedici dificil de trecut și care ne provoacă să ieșim total din zona de confort. În aceste momente de cotitură, credința că suntem alături de cel care ne poate susține în crearea propriei împliniri, poate fi de multe ori zdruncinată.  

Pentru mulți dintre noi, orice situație care aduce incertitudine declanșează o măsură de protecție inconștientă care ne permite să facem față emoțiilor neplăcute.

Uneori, accesarea mecanismelor de apărare poate fi utilă deoarece ne ajută să evităm să ne îndreptăm spre situații cu potențial dăunător. Mai exact, ne ajută să ne menținem într-o stare mai bună, cel puțin pe termen scurt. Cu toate acestea, pe termen lung, efectul acestor mecanisme de apărare este de fapt opusul. Din punct de vedere psihologic, atunci când ajungem să funcționăm doar prin prisma mecanismelor de apărare, tot sistemul nostru de apărare va ajunge să se transforme într-o rutină, implicit într-un mod de viață.

Odată ce ajungem în acest punct, reducem efectiv eficiența procesării noastre emoționale deoarece începem să simțim credem că nu suntem responsabili de propriile noastre emoții.

Atunci când vorbim despre comunicarea în cuplu, de cele mai multe ori nu ne dăm seama de atitudinea defensivă cu care ne poziționăm în fața partenerului. Este ca și cum mintea noastră face un scurtcircuit și ne identificăm cu acele mecanisme de apărare care ne vor ajuta să ieșim cât mai puțin șifonați din conflictul ce stă să se iște. Rolul de victimă ia multe forme, iar unele dintre ele sunt dintre cele mai subtile și de aceea ne este destul de dificil să le identificăm fără asumare și cunoaștere de sine.

Strategii ineficiente de apărare în cuplu

„Călăreții Apocalipsei Relaționale“ este o teorie științifică din psihologia relațiilor, cu ajutorul căreia cercetătorul american John Gottman clarifică faptul că există patru obiceiuri care produc fisuri pană la separare pentru relațiile de cuplu. Critica, disprețul, defensiva și împietrirea – sunt acele patru comportamente pe care cu toții le folosim, dar de care, de cele mai multe ori, nu suntem cu adevărat conștienți, în privința efectelor asupra relației și a sănătății noastre. 

1. Critica

Să-ți critici partenerul este diferit de a oferi o critică sau a exprima o plângere. Ultimele două sunt despre probleme specifice, în timp ce primul este un atac la persoană. Mai exact, este un atac asupra partenerului tău în centrul caracterului său. De fapt, le demontați întreaga ființă atunci când îi criticați. Important este să învățăm diferența dintre a exprima o plângere și a critica:

Plângere: „Mi-a fost frică când ai întârziat și nu m-ai sunat. Credeam că am convenit că vom face asta unul pentru celălalt.”

Critică: „Nu te gândești niciodată la modul în care comportamentul tău îi afectează pe alții. Nu cred că ești atât de uituc, ești doar egoist. Nu te gândești niciodată la alții! Nu te gândești niciodată la mine!”

Dacă descoperiți că voi și partenerii voștri sunteți mai mereu critici unul față de celălalt, nu presupuneți din start că relația ta este sortită eșecului. Problema cu criticile este că, atunci când devine omniprezentă, ea deschide calea spre alte comportamente negative care pot distruge relația. Mai mult decât atât, atunci când alegem să îi facem pe cei din fața noastră să se simtă agresați, respinși și răniți, vom crea un precedent pentru un comportament defensiv de ambele părți care în cele din urmă duce la dispreț.

Citeste si: Cum sa imbunatatesti viata amoroasa in cuplu

2. Disprețul

Când comunicăm în această stare emoțională, suntem cu adevărat răutăcioși – îi tratăm pe ceilalți cu lipsă de respect, îi batjocorim cu sarcasm, îi facem să pară ridicoli, le spunem pe nume într-un mod accentuat, îi imităm sau folosim limbajul corpului, cum ar fi aruncarea ochilor peste cap. Ținta disprețului este ca persoana din fața noastră să se simtă disprețuită și lipsită de valoare.

Disprețul merge cu mult dincolo de critică. În timp ce critica atacă caracterul partenerilor voștri, disprețul vă revendică, cumva, o poziție de superioritate morală față de ei.

Cercetările arată chiar că atunci când partenerii de cuplu se disprețuiesc ei sunt mult mai predispuși să sufere de boli infecțioase (răceli, gripă etc.) din cauza sistemului imunitar slăbit. Disprețul este alimentat de gânduri negative îndelungate despre partener. Cel mai important aspect, conform statisticilor, disprețul este cel mai mare predictor al divorțului.

3. Atitudinea defensivă

Aceasta apare de obicei ca un răspuns la criticile pe care le primim de la cei din fața noastră. Cu toții am fost, suntem și vom fi defensivi în relațiile de cuplu. Acest mecanism de apărare este aproape omniprezent atunci când relațiile în care ne aflăm sunt pe muchie de cuțit. Când ne simțim acuzați pe nedrept, căutăm scuze și jucăm rolul de victimă nevinovată, astfel încât partenerul nostru să se retragă.

Din păcate, această strategie nu are aproape niciodată succes. Scuzele noastre îi spun partenerului nostru doar că nu ne luăm în serios preocupările și că nu suntem capabili sau nu ne dorim să ne asumăm responsabilitatea pentru greșelile noastre:

Întrebare: „I-ai sunat pe prietenii noștri pentru a-i anunța că nu venim în seara asta, așa cum ai promis azi dimineață?”

Răspuns defensiv: „Am fost al naibii de ocupat astăzi. De fapt, știi cât de încărcat a fost programul meu. De ce nu ai făcut-o?”

Exemplul de mai sus ne arată că partenerul în cauză nu numai că răspunde în mod defensiv, dar el inversează vina în încercarea de a-l face pe celălalt să se simtă responsabil de ceva care nu era în sarcina lui. În schimb, un răspuns non-defensiv poate exprima acceptarea responsabilității, admiterea greșelii și înțelegerea perspectivei partenerului voștri:

Răspuns non-defensiv. „Sincer, am uitat. Ar fi trebuit să te rog azi dimineață să o faci pentru că știam că ziua mea va fi plină. E greșeala mea. Lasă-mă să-i sun chiar acum.”

Deși este perfect de înțeles să ne apărăm dacă suntem stresați și ne simțim atacați, această abordare nu va avea niciodată efectul dorit. Defensivitatea va intensifica conflictul doar dacă soțul critic nu se dă înapoi sau nu își cere scuze. Acest lucru se datorează faptului că atitudinea defensivă este într-adevăr cea mai la îndemână modalitate de a da vina pe parteneri și de aceea nu va permite gestionarea sănătoasă a conflictelor.

Te mai poate interesa si: Secretele cuplului perfect. Cum sa rezisti peste 30 de ani impreuna

4. Atitudinea tip ”zid de piatră”( stonewalling)

Aceasta apare de obicei ca un răspuns la disprețul celuilalt partener. În loc să se confrunte cu realitatea și să discute problemele care apar împreună cu partenerul lor, oamenii care adoptă această atitudine pot face manevre evazive, cum ar fi renunțarea, focusarea pe alte activități sau obiecte din jur sau implicarea în comportamente obsesive sau care îi distrag  atenția de la realitatea propriei vieți.

Este nevoie de timp pentru ca negativitatea creată de primele trei atitudini să devină suficient de copleșitoare astfel încât ”stonewalling-ul” să devină o portiță de scăpare, dar atunci când se întâmplă, devine foarte repede un obicei prost care va fi adoptat de partenerul care se simte atacat. Și, din păcate, această atitudine nu va fi ușor de combătut odată ce aceasta ajunge să se instaleze. Este precum un rezultat al disocierii, într-un fel, iar atunci când adoptăm atitudinea de piatră, s-ar putea ca nici măcar să nu fim într-o stare fiziologică care să ne permită să putem discuta lucrurile într-un mod rațional. 

Dacă simțiți că tindeți spre această ”împietrire” în timpul unui conflict, opriți discuția și cereți partenerului să luați o pauză: ”Este în regulă. Trebuie să recunosc că acum mă simt prea supărat pentru a putea continua să continui să vorbesc despre asta. Putem, te rog, să facem o pauză și să revenim la ea peste puțin? Am nevoie să mă calmez pentru a putea vedea lucrurile cu mai multă claritate.” Apoi faceți ceva care vă liniștește cu adevărat pentru a vă putea întoarce în acest dialog cu o atitudinea relaxată și deschisă.

Citeste continuarea aici.

Clinica Aproape – Permite-ți să fii bine!

Tel: 0722187700
Mail: contact@clinicaaproape.ro
Facebook: https://www.facebook.com/clinica.aproape

Imagine de Konstantin Mishchenko de la Pixabay