Tot mai multi experti in nutritie ii acorda credit, iar unii dintre ei declara chiar ca flexitarianismul nu este doar un regim alimentar sanatos si echilibrat, ci si solutia de care are nevoie omenirea pentru a preveni un colaps ecologic. Suna promitator, nu-i asa?
Format din cuvintele „flexibil” si „vegetarian”, termenul „flexitarian” a fost inventat de dieteticianul american Dawn Jackson Blatner pentru a desemna un mod de alimentatie aproape vegetarian (in proportie de 90%), fara a exclude si blama produsele de origine animala. Acest regim a devenit extrem de popular gratie promovarii unor personalitati ca Sir Richard Branson, Emma Thompson si Jamie Oliver, care sustin fervent campania Meat-Free Monday (n.r. – lunea fara carne), campanie initiata in anul 2009 de Paul, Mary si Stella McCartney.
Viitorul va fi flexitarian
Mai mult insa decat o modalitate sigura si eficienta de scadere in greutate, regimul flexitarian este vazut ca o cale de imbunatatire a starii de sanatate individuala si de salvarea a mediului inconjurator. Alegand sa cumpere carne si produse lactate de calitate mai buna, dar in cantitati mai mici, flexitarienii contribuie in mod indirect la reducerea impactului negativ pe care il are sectorul zootehnic asupra „sanatatii” planetei. Potrivit unor estimari, in momentul de fata acesta ar fi responsabil pentru aproximativ 51% din totalul mondial de emisii de gaze cu efect de sera.
In linii mari, regimul flexitarian este compus din 27-30% grasimi,15-20% proteine, 50-57% glucide si o cantitate zilnica recomandata de 22-34 g de fibre.
Alimente recomandate: fructele si legumele; paine neagra; paste; cerealele: orez, quinoa, bulgur etc.; leguminoasele; oleaginoasele; lactatele vegetale imbogatite cu lithothamne (alga marina bogata in calciu); ouale; uleiul de nuci, rapita, masline; pestele slab si pestele gras de talie mica; carne slaba; zaharurile naturale: miere, sirop de agave etc.; lactatele de origine animala (in cantitati mici).
Alimente de evitat: produsele procesate si semipreparate; cerealele indulcite pentru micul dejun; painea alba; biscuitii, produsele de patiserie si cofetarie; carnea grasa (de miel, oaie, porc); mezelurile: sunca, carnatii, pateul etc.; pestele gras de talie mare (tonul, somonul etc.); zaharul rafinat; untul (cu exceptia cazului cand e consumat la micul dejun); branzeturile grase; frisca si smantana.
Mic dejun ca la carte
- Cafea sau ceai fara adaos de zahar
+ LA ALEGERE
- 40 g de paine neagra cu nuci + 10 g de unt + un iaurt + 1 kiwi
- 30 g de muesli cu oleaginoase si fructe uscate fara zahar adaugat + 200 ml de lapte de soia + 1 ramekin* cu bucati de pepene galben
- 40 g de paine cu seminte de in + 10 g de pasta de susan + 100 g de branzica de vaci cu 20% grasime + 1 ramekin de fructe de padure rosii
- 40 g de paine cu seminte de in + 10 g pasta de susan + 1 iaurt + ½ grepfrut
- 30 g de fulgi de quinoa + 200 ml de lapte de orez + un mar
- 40 g de paine neagra cu nuci + 10 g de unt de alune de padure + 1 iaurt + 1 ramekin de zmeura proaspata.
*Ramekin este un vas cilindric (50-250 ml) in care se gateste si se serveste o singura portie. Aici se foloseste varianta de 100 ml.
Citeste continuarea pe SLABSAUGRAS.
