Meditaţia de tip Mindfulness
Origini şi semnificaţie
Meditaţia de tip mindfulness reprezintă o adaptare a practicilor tradiţionale budiste de meditaţie, în special a Vipassanei însă are şi influenţe puternice din alte familii (cum sunt budismul Zen vietnamez din Thich Nhat Hanh).
“Mindfulness” este traducerea vestică uzuală a termenului budist sati.Anapanasati, “atenţia asupra respiraţiei”, face parte din practica budistă Vipassana sau meditaţia intuiţiei, precum şi din alte practici de meditaţie budiste, cum este Zazen (sursă: Wikipedia).
Unul din principalii promotori ai mindfulness-ului în Occident este John Kabat-Zinn. Programul său “Reducerea stresului pe baza practicii Mindfulness (Mindfulness-Based Stress Reduction – MBSR) “ – dezvoltat, în 1979, la facultatea de medicină a Universităţii din Massachusetts – a fost utilizat în mai multe spitale şi clinici medicale pe parcursul ultimelor decade.
Cum să meditezi
Meditaţia de tip mindfulness constă în practicarea concentrării intenţionate asupra momentului prezent, acceptând şi dând atenţie senzaţiilor, gândurilor şi emoţiilor care apar, fără a implica procese de gândire.
Pentru “practica formală”, staţi pe o pernă pe podea sau pe un scaun, ţinând spatele drept, dar fără a fi sprijinit. Daţi mare atenţie mişcării respiraţiei voastre. Când inspiraţi, conştientizaţi acest lucru şi cum îl resimţiţi. Similar, când expiraţi, fiţi conştienţi de fapatul că expiraţi.
Procedaţi astfel pe tot parcursul meditaţiei, redirecţionând constant atenţia asupra respiraţiei. Sau puteţi trece mai departe şi să daţi atenţie senzaţiilor, gândurilor şi sentimentelor care apar. Efortul acestei metode de meditație constă în a nu adăuga nimic în mod intenţionat la experienţa momentului prezent, ci de a fi conştient de tot ce se petrece, fără a zăbovi cu gândul la ceva anume.
Mintea voastră va fi distrasă, urmărind sunete, senzaţii şi gânduri.
Ori de câte ori se întâmplă acest lucru, recunoaşteţi cu calm că aţi fost distraşi şi readuceţi atenţia asupra respiraţiei sau a obiectivului, etichetând acel gând sau senzaţie. Este o mare diferenţă între a vă implica în acel gând sau senzaţie şi faptul de a conştientiza doar prezenţa acestora.
Învăţaţi să vă bucuraţi de această metodă de relaxare a minții. Odată ce aţi reuşit, observaţi cât de diferite se simt acum corpul şi mintea. Mai există şi practicarea mindfulness în timpul activităţilor noastre zilnice: în timp ce mâncăm, mergem şi vorbim. Pentru meditaţia “zilnică”, practica va consista în a fi atent la ceea ce se petrece în momentul prezent, iar nu a trăi în “modul automat”.
Dacă vorbiţi, aceasta înseamnă să daţi atenţie cuvintelor pe care le folosiţi, modului în care le pronunţaţi şi să ascultaţi cu atenția în prezent. Dacă mergeţi, aceasta înseamnă să fiţi mai atenţi la mişcările corpului, la tălpile voastre atingând pământul, la sunetele pe care le auziţi etc. Strădania voastră din timpul practicii în poziţie aşezat va sprijini practica din timpul activităţilor zilnice şi reciproc. Ambele sunt la fel de importante.
Oare mi se potriveşte?
Pentru publicul larg, aceasta este, probabil, cea mai recomandată tehnică de meditație pentru începători. Din câte ştiu, este tehnica de meditaţie predată cel mai des în şcoli şi spitale.
“Mişcarea mindfulness”, aşa cum este practicată, în general, în societate în zilele noastre nu este budism, ci o adaptare a practicilor budiste, datorită beneficiilor oferite de acestea în scopul obţinerii unei sănătăţi cât mai bune atât din punct de vedere fizic, cât şi mental şi a unei stări de bine generalizate.
Pentru cele mai multe persoane, meditaţia de tip mindfulness ar putea fi singurul fel de meditaţie le va plăcea, în special dacă obiectivul acestora constă doar în beneficiile fizice şi mentale ale meditaţiei, aşa cum se predă de obicei, disociată de multe dintre conceptele şi filosofiile orientale care acompaniază practica în mod traditional. Tocmai din acest motiv, este minunată şi va aduce multe lucruri bune în viaţa voastră.
Totuşi, dacă scopul vostru este o transformare şi o dezvoltare spirituală mai profundă, atunci meditaţia mindfulness ar putea fi doar un prin pas pentru voi. În continuare, puteţi trece la Vipassana, Zazen sau alte tehnici de meditaţie.
Meditaţia bunătății iubitoare/compasiunii (meditaţia Metta)
Origini şi semnificaţie
Metta este un cuvânt din dialectul Pali care înseamnă bunătate, bunăvoinţă şi milă. Această practică provine din tradiţiile budiste, în special din familiile Theravada şi cele tibetane. “Meditaţia compasiunii” este un domeniu ştiinţific contemporan care demonstrează eficienţa metta şi practicile de meditaţie de acelaşi tip. Din beneficiile demonstrate fac parte:
- sporirea abilităţii de a empatiza cu alte persoane
- dezvoltarea unor emoţii pozitive prin compasiune, inclusiv o atitudine mai iubitoare faţă de propria persoană
- o acceptare de sine crescută
- un sentiment mai accentuat de competență în trăirea propriei vieți
- sentimenul mai pregnant de a avea un scop în viaţă
Cum să meditezi
Stați aşezat în poziţie de meditaţie, cu ochii închişi şi generați în inima şi mintea dvs. sentimente de bunătate şi bunăvoinţă. Începeţi prin a dezvolta o bunătate iubitoare faţă de propria persoană, apoi, progresiv, faţă de ceilalţi şi faţă de toţi oamenii. De obicei, se recomandă următoarea succesiune:
- Faţă de sine
- Faţă de un prieten bun
- Faţă de o persoană “neutră”
- Faţă de o persoană dificilă
- Faţă de toate cele de mai sus în mod egal
- Apoi, treptat, faţă de întregul univers.
Sentimentul care trebuie dezvoltat este de dorinţa de fericire şi de stare de bine pentru toată lumea. Această practică poate fi ajutată prin recitarea anumitor cuvinte sau propoziţii care evocă “un sentiment de căldură sufletească fără margini”, vizualizarea suferinţelor celorlalţi şi trimiterea unor sentimente de iubire sau prin imaginarea stării altei persoane căreia îi dorim fericire şi linişte.
Cu cât veţi practica mai mult această meditaţie, cu atât veţi resimţi mai multă bucurie. Acesta este secretul fericirii lui Mathieu Richard.
“Pentru cel care participă în mod corespunzător la eliberarea inimii prin bunăvoinţă, reaua voinţă nu va lua naştere, iar cea apărută va fi abandonată.” Buddha
În acest articol, Emma Seppälä, explorează cele optsprezece beneficii ale meditaţiei Bunătatea iubitoare, dovedite ştiinţific.
Oare mi se potriveşte?
Sunteţi uneori prea dur cu voi înşivă sau cu ceilalţi? Sau poate că simţiţi nevoia de a vă îmbunătăţi relaţiile? Meditaţia “Bunătatea iubitoare” vă va ajuta.
Este benefică atât pentru persoanele altruiste, cât şi pentru cele egocentrice şi vă va spori senzaţia de fericire. Nu puteţi simţi o bunătate iubitoare şi un sentiment de deprimare (sau orice alt sentiment negativ) în acelaşi timp.
De asemenea, profesorii budişti recomandă adesea această tehnică de meditaţie pentru a scăpa de insomnie, coşmaruri sau supărare.
Citeste continuarea pe SIMPLITAO.RO.
Imagine de 4144132 de la Pixabay
Citeste continuarea: 1 2
