Obiceiuri, tradiţie şi superstiţii de Paşti la noi şi în celelalte ţări din Uniunea Europeană

„Câte bordeie atâtea obiceie”, spune o vorbă din bătrâni, vorbă cu atât mai înţeleaptă cu cât este vorba de sărbătoarea Învierii Domnului sau Sfintele Paşti. Iată câteva dintre modurile de a sărbătorii Paştele în unele ţări din Uniunea Europeană.

Dintre cele 27 de ţări din Uniunea Europeană, numai România, Bulgaria şi Grecia sunt ţări cu credinţă ortodoxă. Aceste trei ţări vor sărbători Învierea Domnului în noaptea de sâmbătă spre duminică.

În afară de dimensiunea creştină, sărbătorile pascale înseamnă pentru români momente petrecute în familie, cu cei dragi, în jurul unei mese îmbeleşugate de unde nu lipsesc ouăle roşii, drobul de miel, cozonacii şi pasca. Sărbătorile de Paşti înseamnă Învierea Domnului, iar pentru credincioşii Lui, iertarea păcatelor după un post îndelungat şi începutul unui nou ciclu al vieţii. Odată cu sufletul primenit prin respectarea Postului Paştelui, oamenii îşi primenesc simbolic şi trupul, îmbrăcând în Duminica Paştelui haine noi, ca să fie sănătoşi tot anul.

 

Potrivit tradiţiei, în România, începând cu Vinerea Mare, barbaţii renunţă la treburile gospodăreşti şi îşi ajută soţiile la pragătirea mesei festive. De la Biserică, unde se sfinţeşte şi o sticlă cu vin roşu, simbolizând sângele lui Iisus Hristos, oamenii vin acasă şi se aşează la masă şi numai atunci beau din vinul sfinţit. În unele regiuni, în dimineaţa Paştelui, oamenii pun într-un vas apă, în care scufundă un ou înroşit şi un bănuţ de argint şi se spală cu această apă pe faţă. Se spune că vor fi roşii în obraji, ca oul, aceasta însemnând că vor fi sănătoşi şi că nu vor duce lipsă de nimic şi vor avea bani tot anul.
Citeşte articolul întreg pe www.rtv.net