Generația 2020 a intrat în clasa pregătitoare. Ce arată cercetările despre copiii născuți în pandemie și ce pot urmări părinții

În septembrie 2026, în băncile claselor pregătitoare din România s-a așezat o generație aparte. Potrivit metodologiei de înscriere a Ministerului Educației, copiii obligați să înceapă școala anul acesta sunt cei care au împlinit 6 ani până la 31 august — adică, în mare parte, copii născuți în 2020, primul an al pandemiei de COVID-19.

E o generație mică. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2020 s-au născut în România 178.630 de copii, cel mai mic număr de născuți-vii de la 1930 încoace. Și e o generație care și-a petrecut primele luni de viață într-o lume cu uși închise, fețe acoperite de măști și puțini oameni în jur.

Ce înseamnă asta pentru primul lor an de școală? Cercetările de până acum nu dau un răspuns definitiv, dar oferă câteva repere utile pentru părinți.

Cine intră, de fapt, în clasa pregătitoare

Metodologia de înscriere în învățământul primar stabilește trei situații. Copiii care împlinesc 6 ani până la 31 august inclusiv trebuie înscriși obligatoriu. Cei care împlinesc 6 ani între 1 septembrie și 31 decembrie pot fi înscriși doar dacă dezvoltarea lor o permite: pe baza recomandării grădiniței sau, pentru copiii care nu au mers la grădiniță, a unei evaluări la Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (în București, CMBRAE).

A treia situație e mai puțin cunoscută: în cazuri justificate, părinții pot cere amânarea înscrierii cu cel mult un an. Pentru familiile care au observat că cel mic nu e încă pregătit, opțiunea există în lege.

Ce au descoperit cercetătorii

Unul dintre cele mai citate studii vine din Irlanda. Cercetători de la Royal College of Surgeons in Ireland (RCSI) și University College Cork au urmărit 309 bebeluși născuți în martie–mai 2020 și i-au comparat cu 1.629 de copii născuți înainte de pandemie, între 2008 și 2011. Rezultatele, publicate în 2022 în revista Archives of Disease in Childhood, arată diferențe vizibile la vârsta de un an:

Reper de dezvoltare la 12 luni	Născuți în pandemie	Născuți înainte de pandemie
Spune un cuvânt cu sens	77%	peste 89%
Arată cu degetul spre obiecte	84%	93%
Face „pa-pa” cu mâna	88%	94,5%

Autorii au fost prudenți în concluzii. Studiul este observațional, deci nu demonstrează o relație cauză–efect, iar coordonatoarea cercetării, dr. Susan Byrne, a subliniat că bebelușii sunt rezilienți și că abilitățile lor sociale se vor îmbunătăți probabil odată cu revenirea la viața normală. Recomandarea echipei a fost ca acești copii să fie urmăriți până la vârsta școlară.

Vârsta școlară a venit mai devreme în Anglia, unde copiii încep școala la 4–5 ani. În toamna lui 2024, când generația 2020 a intrat acolo în primul an de școală, directori și specialiști citați de publicația britanică The Guardian au descris copii cu întârzieri de limbaj, mai puțină răbdare cu rutinele și dificultăți de a gestiona frustrarea. Printre explicațiile invocate: cercul social restrâns, contactul redus cu bunicii și cu alți copii, controalele medicale amânate, care ar fi putut semnala devreme o problemă.

Ce se vede în România

Datele publice despre această generație sunt, deocamdată, puține în România. Semnalele vin mai ales de la specialiștii din sistem. Într-un interviu acordat în 2024 pentru TVR Timișoara, Melania Dragomir, directoarea CJRAE Timiș, spunea că centrul are „numeroase solicitări pentru profesori logopezi” și că „încă din pandemie” au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc.

Observația ei cea mai importantă nu ține de virus, ci de timpul petrecut împreună: sunt, în multe cazuri, „copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”. Specialista leagă fenomenul de părinții prinși între laptop, telefon și prea multe sarcini.

Ce a schimbat școala în ultimii ani

Sistemul a lăsat clasei pregătitoare un rol clar de adaptare. Ordinul privind temele pentru acasă, semnat de ministrul Educației și Cercetării pe 5 decembrie 2025, prevede explicit că „la nivelul educației timpurii și la clasa pregătitoare nu se dau teme pentru acasă”. Pentru clasele I–IV, temele obligatorii sunt limitate la cel mult o oră pe zi, iar în vacanțe, de regulă, nu se dau teme.

Pentru o generație care poate veni cu decalaje de limbaj sau de autonomie, acest an fără presiunea temelor și a evaluărilor e o oportunitate. În practică, însă, felul în care e folosit depinde mult de clasă: de câți copii sunt în sală și de cât timp are învățătoarea pentru fiecare.

Ce pot urmări părinții în primul semestru

Specialiștii în dezvoltarea copilului insistă asupra aceluiași lucru: un decalaj observat devreme se recuperează mult mai ușor. Câteva repere practice pentru lunile septembrie–ianuarie:

• Limbajul. Poate copilul să povestească în propoziții ce s-a întâmplat în ziua respectivă? Îl înțeleg și adulții din afara familiei?
• Autonomia. Se descurcă singur la toaletă, la masă, cu hainele și ghiozdanul?
• Relațiile. Pomenește de colegi? Participă la jocuri de grup sau stă mai mult deoparte?
• Atenția. Poate urmări o activitate sau o poveste 10–15 minute fără să se ridice?
• Frustrarea. Cum reacționează când pierde un joc sau când trebuie să aștepte?

Dacă un semn de îngrijorare persistă câteva săptămâni, primul pas e o discuție cu învățătoarea. Pentru limbaj, școlile au acces la cabinetele logopedice interșcolare coordonate de CJRAE, respectiv CMBRAE în București.

Acasă, cel mai eficient instrument e și cel mai simplu: conversația. Lectura cu voce tare, întrebările deschise la cină și timpul fără ecrane sunt exact ce lipsea în anii de izolare.

De ce contează mărimea clasei

Pentru o generație cu nevoi mai variate decât de obicei, raportul dintre numărul de copii și adulții din clasă devine un criteriu important. Într-o clasă mică, învățătoarea observă mai repede un copil care vorbește puțin, care evită grupul sau care obosește mai repede decât ceilalți.

Criteriul acesta stă și în spatele opțiunii multor părinți pentru o școală primară privată în București.  De exemplu, ciclul primar — de la clasa pregătitoare la clasa a IV-a, la IOANID School— funcționează cu clase mici, un program bilingv română–engleză și atenție individualizată pentru fiecare elev. Indiferent de școala aleasă, însă, întrebarea potrivită la o vizită e aceeași: cum aflați când un copil are nevoie de sprijin și ce faceți atunci?

Concluzie

Generația 2020 nu este o „generație pierdută”. Studiile arată decalaje la vârste mici, dar și că cei mici recuperează repede atunci când primesc timp, atenție și stimulare. Clasa pregătitoare, fără teme și fără note, e momentul ideal pentru asta — cu condiția ca școala și familia să observe din timp și să lucreze împreună.