Bullying-ul, interzis prin legea educatiei. Evaluare psihologica pentru victime, dar si pentru agresori. Ce NU mai au voie elevii sa faca
Bullying-ul a fost interzis in scoli, gratie modificarii Legii Educatiei nationale nr. 1/2011. Astfel, potrivit modificarilor, Legea educatiei defineste ca violenta psihologica-bullying drept actiunea sau seria de actiuni fizice, verbale, relationale si/sau cibernetice, intr-un context social dificil de evitat, savarsite cu intentie, in mod constant si repetat, care implica un dezechilibru de putere, care are drept consecinta atingerea demnitatii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptate impotriva unei persoane sau unui grup de persoane si vizeaza aspecte de discriminare si excludere sociala, care pot fi legate de apartenenta la o anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala, sau la o categorie defavorizata ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala, caracteristicile personale, actiune sau serie de actiuni, comportamente ce se desfasoara in unitatile de invatamant si in toate spatiile destinate educatiei si formarii profesionale.
In modificarea legii educatiei este prevazuta si posibilitatea ca cei implicati in actiuni de bullying, atat agresorii, cat si victimele, sa beneficieze de asistenta si evaluare psihologica.
Poti citi aici proiectul de lege privind interzicerea bullying-ului in scoli.
Efectele bullying-ului sunt dezastruase in dezvoltarea copiilor, atat emotional cat si educational. Copiii care joaca orice rol in episoade de bullying – victime, agresori sau martori pot experimenta scaderea increderii in sine, depresia, abandonul scolar, scaderea rezultatelor la invatatura, ajungandu-se uneori si la sinucideri.
La nivel european, Romania se situeaza pe locul 3 in ceea ce priveste bullyingul in clasamentul celor 42 de tari in care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).
Te mai poate interesa si
Ce nu mai au voie sa faca elevii
Elevii nu vor mai avea voie sa-si puna piedici intre ei, sa se plesneasca, sa se tachineze, sa se intimideze, sa-si puna porecle sau – in general – sa se insulte. Nu ca ar fi fost permise toate astea pana acum, doar ca fiecare caz era rezolvat separat, improvizat de profesori nespecializati in psihologie. De cele mai multe ori, insa, nu se intervenea in niciun fel, iar copiii hartuiti puteau ramane cu traume pe viata.
Ce spune psihologul despre bullying
Psihologul Iuliana Fűlas este de parere ca efectele bullying-ului asupra sanatatii psihice a copiilor, pot varia de la forme mai putin grave la forme extrem de grave, cum ar fi: crize de identitate, anxietate, depresie, tulburari de comportament, sau ganduri suicidale. “Unii copii mai puternici se folosesc de forta pentru a exercita superioritatea fata de cei mai slabi decat ei. Bullying-ul se manifesta printr-un comportament de hartuire si intimidare de durata, prin folosirea etichetelor, amenintarilor, umilirii, jignirilor, raspandirii de zvonuri false si, desigur, prin agresivitate fizica. Motivele pentru care elevii hartuiesc si agreseaza alti elevi sunt: dorinta de a-i domina pe ceilalti, de a fi populari, de a avea putere si de a fi respectati de restul grupului. Intotdeauna este atacat punctul slab al victimei, iar daca acesta este afectat, hartuitorii isi vor continua actiunile de umilire si mai mult”, explica psihologul Iuliana Fűlas. Citeste mai multe aici.
Citeste si
