Un moment emotionant pentru mine a fost momentul in care l-am vazut pe micutul meu facand primii pasi fara ajutorul meu!
Doctora mi-a spus, fiecare copilas are propriul lui ritm de dezvoltare si asa a si fost! Am auzit foarte multi parinti spunand copilasul meu la 6 luni s-a ridicat in picioruse, copilul meu la 10 luni a mers.
Sincer, in cazul nostru a durat mai mult! La recomandarea doctoritei nu l-am fortat, l-am lasat evolueze atunci cand a fost el pregatit.
Intr-o zi stateam la calculator, eu pe jos si laptopul pe marginea patului, iar Mario pe jos pe un covoras se juca cu jucarii. Deodata m-am trezit cu Mario in picioare langa mine, se ridicase sa vada ce butonez eu acolo fara el! A fost o surpriza foarte placuta pentru mine. Daca a vazut ca a reusit o data, apoi s-a ridicat de foarte multe ori, iar acum nu mai are nici o probleme se apuca de orice e in calea lui si se ridica.
In privinta mersului, el era foarte incantat cand mergea, dar tinut de manute de noi. AM vrut sa-l ajut sa-l invat sa mearga, pentru inceput, tinut doar de o manuta. II era foarte frica, nu indrazea, daca ii dadeam drumul la o manuta ramanea pe loc pana ii dadeam si cealalta mana. Incet, incet si cu rabdare, cu vorba buna am reusit sa-l conving intr-o mana sa tina o jucarie de cealalta mana sa se tina de mana mea.
Acum la un anisor si o luna incercam sa mergem singurei. Am incercat sa-l motivez. Il las sa se tina de canapea, apoi il il chem la mine, la o mica distanta. Ii place asa de mult, parcurge dinstanta singurel, dar cum se apropie de mine se tranteste pe mine. I-am cumparat si ham pentru a-l ajuta.,Din nefericire nu prea il suporta,ii e frica cu el.
Speram ca incet, incet si cu rabdare sa mergem cat mai repede singurei !
