Nu toate povestile se termina cu hapy hand……nimeni nu va sti niciodata cum se va termina decat cand ajungem la sfarsit si atunci, pentru multi dintre noi este prea tarziu…….am 27 de ani si in cateva randuri incerc sa va spun povestea vietii mele atat cat am trait din ea. Am auzit vocea mamii si fata ei intr-o zi geroasa de21 decembrie, cand fulgii de nea cadeau alene din cer iar sunetele colindelor cred ca ma facut sa ies ceva mai devreme decat au planuit parintii. Dar cu ajutorul bunului Dumnezeu am fost sanatoasa si iubita de parinti care mi-au mai dariut o surioara dupa numai 9 luni. Primavara alergam prin padurile ce ne inconjurau dupa ghiocei si viorele, vara ajutam parintii la stransul fanului, toamna ne cocotam prin nuci ca sa le dam jos iar iarna ne ducem in varful unui deal unde ne strangeam toti copii si ne dadeam cu saniile……asa ne-am petrecut cativa ani din viata noastra!
Dar ca toate lucrurile frumoase acestea nu poate dura la nesfarsit. Pe la varsta de 19 ani, intr-o luna de decembrie am avut un grav accident de masina in urma caruia am stat in coma 4 zile la spitalul Floreasca din Bucuresti iar dupa spusele parintilor, doctorii de acola imi dadeau 30% sanse de supravietuire. Mi se parea asa nedrept! De ce eu……asa tanara……aveam toata viata inainte……imi doream asa de multe…..si in acel moment nu imi doream decat sa traiesc! Ceea ce sa si intamplat, dupa 4 zile mi-am revenit. Am deschis ochii iar primul lucru care mi sa intiparit in minte a fost fulgii de zapada ce cadeau lenesi pe pamantul inghetat. Nu pot sa imi explic nici pana in ziua de azi de ce privirea era spre geam. Si astazi aceea imagine ma urmareste si imi aduce aminte ca nu santem decat niste muritori, simple marionete in mainile Creatorului!!!
Anii au trecut iar eu am terminat liceul apoi facultatea in timpul careia am si intalnit pe viitorul sot care ma facut sa simt fiorii dragostei si emotia de nestavilit a primului sarut. Cu binecuvantarea parintilor ne-am casatorit pe 21 iunie 2008 iar exact acum un an pe 7 ianuarei, am adus pe lume o fetita de care sunt tare mandra si astazi ai serbez ziua de nastere.
In timp ce scriu aceste randuri ma gandesc la un singur lucru: oare ce o sa imi mai rezerve viitorul??? Nimeni nu o sa stie finalul……OARE O SA FIE CU HAPPY HAND??
