Niste ganduri, acolo…
Am observat ca sarbatorile romanilor nu mai au parfum de belsug.Pentru cei saraci Craciunul nu vine cu mese imbelsugate si cu daruri frumos impachetate ci cu noiane de griji si strangeri de inima.
Asteptam sarbatorile de iarna un an intreg;visam la ele cu ochii deschisi dar bucuria de a darui este data celor norocosi ;ne multumim cu un schimb de urari, o felicitare primita prin posta, un pachetel ieftin.
Totul se scumpeste de la o zi la alta;saracia e un fenomen romanesc care se acutizeaza in preajma sarbatorilor.
Sa faci provizii pentru masa de Craciun,e o aventura dureroasa;pentru unii le este foarte greu sa accepte umilinta de a nu putea avea pe masa sarmale si cozonac.
Se resemneaza , ofteaza cu obida si-si reiau viata obisnuita cu inima stransa.
Ne spunem ca nu vom trece si peste asta , ca vom mege mai departe, asa cum am facut si pana acum…
Si , totusi oricat de saraci am fi stim ca totusi in casa fiecaruia e loc pentru un gand bun, o imbratisare, o urare facuta din inima!
Ne ramane speranta de a crede ca va fi mai bine , poate de maine, poate de ……
