Jurnal de bord – sau cum sa calatoresti 12 ore cu avionul cu un bebe de opt luni, fara (prea) multi nervi

Codrin – Ioan avea opt luni si zece zile cand ne-am urcat in avion spre Boston. Avea sa fie o calatorie de aproape 12 ore cu avionul cu escala de cateva ore intr-un oras european. Stiam ca o sa ne fie greu, foarte greu dupa alti parinti, dar nu ne-am gandit nici o secunda sa renuntam. Ba dimpotriva. Baiatul meu e argint viu, déjà de la sapte luni merge bine tinut de o singura mana, nu sta intr-un loc mai mult de cateva secunde. In schimb, nu e din fire plangacios, nu se “isterizeaza” din nimicuri si este mereu vesel si curios. Bolnav de curios.

 

Facutul bagajului a durat un pic mai mult decat daca am fi plecat intr-o excursie in tara, dar nu mi s-a parut o misiune imposibila. Nu sunt o persoana ordonata insa am constatat de-a lungul calatoriilor noastre alaturi de Codrin ca din bagajul lui nu lipseste nimic. Asadar cu cateva saptamani inainte de plecarea noastra, inceputul lunii august, am incept sa-mi fac mental niste liste. Si niste reguli. Iata rezumatul:

 

Precalatorie:

– In primul rand am incercat, mult mai mult decat pana atunci, sa-l tinem pe Codrin departe de posibilele boli de sezon (raceli, tulburari digestive), iar cu cateva zile inaintea plecarii nu am experimentat nici un fel de mancare / aliment nou;

– si cam atat 🙂

 

Calatoria!

Din lecturile mele pe internet am aflat ca unele companii iti pot pune la dispozitie un fel de cosulet (pentru zborurile foarte lungi, nu cele Europa – Europa) in care, teoretic, pruncul s-ar simti mai confortabil. Pentru ca bebelusul sa beneficieze de acest cosulet, regula era ca el sa nu depasesca 70 de cm in lungime si 10 kg. Codrin incapea la fix (la lungime), asa ca din acest punct de vedere eram linistita. Speram sa-l asez in acest cosulet (care se fixeaza pe un perete al avionului, in niste locuri speciale) si sa adoarma. El NU este deloc obisnuit sa fie tinut in brate mai mult de cateva minute, asa ca stiam sigur ca nu o sa poata dormi astfel. Totusi, m-am gandit ca poate un cearceaf de-al lui de-acasa o sa-l faca sa se “razgandeasca” ? si am ingramadit in bagajul de mana si acest “accesoriu”. Insa, desi la telefon companiile aeriene iti spun ca ai cosuletul asigurat imediat ce il soliciti, regula e ca nu exista nici o regula. Pentru ca nu se percepe nici o taxa, ci se merge pe principul “primul venit ia cosuletul”, “rezervarea” anterioara este nula. In concluzie, n-am avut cosulet, iar asta ne-a ingreunat destul de mult calatoria. Fiti mai rapide decat mine atunci cand ajungeti la poarta de imbarcare si luati cosuletul! Apoi insisitati (dar insistati!) sa obtineti locurile care au mai mult spatiu in fata, la picioare!!! Locurile astea va ajuta extraordinar de mult! In primul rand pe voi, parintii, pentru ca va puteti intinde mai mult picioarele si apoi pe copil pentru ca, ajutati de o patura, ii puteti face un culcus in care sa se joace, sa se relaxeze, sa doarma. Noi nu am avut parte de aceste locuri si recunosc ca ne-a fost destul de dificil sa-l hranim, sa ne jucam cu el.

 

Din fericire, Codrin nu a plans aproape deloc pe tot parcursul zborurilor, dar nici nu a mancat, nici nu a baut apa, si nici probleme-n pampers nu a avut. A fost mai degraba fascinat de oameni, de scaune, de diverse suruburi sau alte lucruri (cred ca nu s-a atins doua minute de jucariile lui preferate). Totusi, spre sfarsitul calatoriilor a clacat, obosit fiind, si inevitabilul s-a produs: a-nceput sa planga! Desi am incercat sa-l linistim in fel si chip, am luat decizia de a ma aseza pe jos, (da, pe jos), cu el in brate intr-un culoar de trecere, unde ne-am cuibarit amandoi. I-am cantat, l-am dezmierdat si in cateva minute a adormit bustean. Pentru prima data in 8 ore!! NU va faceti probleme, strainii sunt obisnuiti cu astfel de scene, nu e rusinos sa-ti mangai si sa-ti linistesti copilul. Am vazut o alta mama – ce calatorea singura – care si-a adormit baietelul de 14 luni tinandu-l si leganandu-l in port-bebe. Cand nici aceasta metoda nu a dat rezultat, si-a acoperit capul (si implicit si pe cel al copilului) ca sa creeze impresia copilului de intuneric.