Intre 4 si 5 luni ale fetei, s-au vazut de la saptamana la saptamana schimbari subtantiale in evolutia ei. A devenit mult mai activa, comunicativa, interesata de tot ce se petrece in jur, dornica de joaca, de experimentat in feluri diferite. Astazi, la 5 juni si jumatate are 8 kg si deja o cam strang multe costumase…nu pe latime, ci pe inaltime. Ioana e subtire insa e inalticuta. Cum sa nu fie, daca si mami e inalta, dar si tati e mandru ca un brad la 1.95m?…Fata ne urmeaza:)
Asa ca am decis sa intru mai adanc in dulapul ei cu lucrusoare si sa fac o sortare a hainutelor, sa vedem ce ne-a ramas mic, ce mai pastram sa purtam in continuare, ce punem deoparte. Si cu ocazia asta am pus deoparte multe body-uri, salopete, caciulite, unele dintre ele le luasem inainte de a se naste Ioana, altele in primele saptamani. Daca la inceput hainutele i-au fost mari, ca ale oricarui nou nascut, ulterior i-au fost tocmai bune, pentru ca acum sa ii fie mici si sa trebuiasca sa le impachetez si sa le pun la pastrare. Este un sentiment de melancolie ce m-a cuprins…atunci cand strangi primele hainute ale copilasului tau, e imposibil sa nu ai o stare ce te cuprinde in adancul sufletului, de dulce iubire, gingasie si emotie fata de puiul mic care incet, incet, creste.
Deja am facut o cutie in care am pus lucrusoarele ei si le voi tine pentru surioara sau fratiorul ei, cand va fi sa apara in viitor. Daca va fi fratior, va avea cam multe lucruri roz :)) insa ne vom descurca noi, intotdeauna copiii au nevoie de hainute si daca nu se va potrivi culoarea, vom darui lucrusoarele roz unor copilasi care se vor bucura de ele:)
Asa este, bebelusii cresc uimitor de repede in cateva luni, transformarile sunt uluitoare si daca nu stai mereu langa copil sa ii prinzi toate aceste faze prin care trece, te trezesti dintr-o data cu copilasul mare, nu stii cand s-au petrecut toate minunatiile si el deja e pe picioare. Fiecare zi de acum, este o provocare, caci avem parte de chiuieli, intonatii ale vocii cu diverse inflexiuni, cercetarea tuturor obiectelor cu care vine Ioana in contact, bocaneli cu mainile si picioarele in scaunel, in masa, in tot ce prinde.
Si ca sa fie totul din ce in ce mai frumos, i-am luat pentru sarbatorile ce se apropie, costum de Craciunita, de spiridus dar si de om de zapada! 🙂 Primul Craciun cu copilasul este deosebit, insa despre el voi povesti ulterior, caci intre timp Ioana va face multe alte progrese si ne vom bucura de fiecare in parte.
Azi s-a incheiat o etapa, continuam din mers sa descoperim lumea! 🙂
