Inima de copil

In fiecare an astept Craciunul cu aceeasi bucurie; fie criza cat de rea, de Craciun tot gasim ceva prin buzunare de mici cadouri si bucuria revine in viata noastra pentru cateva zile de sarbatoare.

Si anul asta am facut din timp curatenia de iarna si am scos la indemana bradutul si decoratiunile. Folosesc un brad artificial pe care sotul mi l-a facut cadou acum 3 ani. E mai eco dar si mai ieftin. Se poate obtine mirosul de brad si dintr-o crenguta, nu e nevoie chiar de un copac intreg.Daca era dupa mine impodobeam casa de pe 6 decembrie dar … mai e si sotul si am decis impreuna sa ne impodobim casa mai spre Craciun.Fiecare globulet agatat in pom era un nou prilej de zambet. Ma bucur ca un copil de 4 ani de fiecare fundita si licarul instalatiilor de pom reaprinde in mine speranta de mai bine. Imi place seara sa opresc televizorul si stau sa privesc amestecul asta de verde, luminite si culoare. Rade inima de atata fericire. Chiar daca nu am gasit nimic sub brad, nu pot sa nu ma gandesc cat de fericita sunt. Unii nu au nici casa…. nici vorba de brad.