Cum recunoastem viroza gripala?
Afirmatia unora ca nu
fac febra cand au "gripa" nu poate fi reala, deoarece
aceasta maladie implica obligatoriu prezenta unei
ridicari semnificative a temperaturii corpului.
Absenta fierbintelii exclude acest diagnostic. Boala
debuteaza brusc, cu febra constant peste 38 grade C
(chiar peste 40 grade C), 3-5 zile, apoi scade, cand
organismul reuseste sa produca suficienti anticorpi ce
neutralizeaza agresorii. La febra se adauga starea de
rau general, dureri musculare, articulare (fara
inrosirea si umflarea lor, ca in reumatism), frisoane,
greata, chiar varsaturi, dureri intense de cap si ale
globilor oculari (datorate reactiei meningelui),
obstructie nazala suparatoare, secretie nazala ce
irita orificiile externe ale nasului si, foarte
important, usturimi in gat ce pot constitui primele
semne de boala, moment cand termometrul poate indica o
usoara ridicare a temperaturii: 37,6-37,8 grade C. In
acest caz sunt foarte recomandate primele masuri,
boala ramanand la acest stadiu incipient. Respiratii
foarte frecvente, greutate in respiratie cu senzatia
lipsei de aer (mai ales la batrani, bolnavi
cardio-pulmonari, sugari), dureri abdominale si in
lungul coloanei, toate completeaza prezenta bolii.
Masurile generale de tratament au prioritate, deoarece
nu exista un leac specific de inlaturare a bolii, cu
toate realizarile medicinii si biologiei acestui
secol.
Repausul fizic si alimentar este tratamentul dat de
natura, mijloc ce trebuie adoptat cu incredere,
deoarece vindeca boala si inlatura riscul numeroaselor
complicatii ale acestei boli, adesea dramatice.
Controlarea, de cateva ori pe zi, a temperaturii, in
scopul de a cunoaste cum evolueaza boala si durata ei.
Existenta febrei justifica pe deplin repausul
alimentar, deoarece enzimele din tubul digestiv nu au
fost programate sa lucreze si cand organismul este
febril, mancarea ingerata ramane nedigerata, cauzand
deteriorari gastro-intestinale ce se adauga
constipatiei, prezenta in suferintele febrile.
Apa de menta (cateva frunze tinute 30 de minute in
apa nefiarta, putin indulcita) se bea fragmentat, in
1-2 ore. Are bune efecte asupra starii de greata, a
durerii capului si a disconfortului abdominal.
Apa minerala sau de la robinet (1,5 – 2 litri in 24 de
ore) are o actiune benefica, preintampina
deshidratarea datorata transpiratiei si uscaciunea
mucoaselor aparatului respirator, cu efecte
miraculoase asupra circulatiei, mai ales a capilarelor
din rinichi, creier, ochi, plamani etc.
Sucurile din fructe si legume (numai diluate) sunt de
preferat compoturilor sau supelor de post; cele din
carne sunt neindicate, pe toata durata febrei. Y
Statul in pozitie asezata, chiar si in perioada de rau
general, petrecerea zilei in fotoliu, este absolut
necesara pentru a usura fluxul sangelui in plamani si
activitatea inimii, cat si pentru evitarea refularii
din stomac in esofag sau chiar faringe care, iritate
de gripa, se pot suprainfecta cu diversi germeni.
Se va evita suflarea energica a nasului, pentru a nu
impinge secretiile mucoase in sinusurile invecinate.
Pastrarea in camera a unei temperaturi moderate
(pentru sugari 20 grade C); umidificarea si aerisirea
zilnica au logica lor.
Baia calda la picioare (15-20 de minute, de 2-3 ori pe
zi) se adauga masurilor aratate mai sus. In faza acuta
a gripei, se evita produsele cu polen, stiut fiind ca
bolnavii cu traheobronsite ori astm fac crize spastice
bronsice cand il consuma ocazional. De preferat este
ceaiul din despartituri de la nuci (pielita lemnoasa
ce separa samburii), care amelioreaza tusea prin iodul
continut si nu sunt iritante.
Laptele si derivatele sale se consuma numai dupa o zi
de la disparitia febrei. Sunt interzise eforturile
fizice.
Dieta admisa: fructe, putini cartofi fierti, supa de
zarzavat.
Alte mijloace de tratament: vitamine (A, E, C, B12,
B1, B6), minerale (magneziu, potasiu, calciu s.a.).
Durerea de cap se poate ameliora cu felii de cartof
crud, legate pe frunte, 1-2 fiole algocalmin, zilnic,
pe toate durata febrei si comprese cu apa rece pe
frunte, repetat.
In cazurile usoare, necomplicate, se poate apela la
urmatoarele tratamente: tratamente naturiste:
impachetare calda cu infuzie de flori de tei sau soc;
frectii cu otet de menta, salvie sau levantica;
inhalatii cu aburi de infuzie de busuioc sau musetel,
urzica sau galbenele;
comprese fierbinti pe piept cu suc de lamaie;
bai fierbinti la picioare cu faina de mustar.
Ca tratament intern, adjuvant in gripa si guturai, se
recomanda urmatoarele plante:
Flores Tyliae (flori de tei), Flores Sambuci (flori
de soc) – infuzie din 1-2 lingurite la o cana de apa
(se beau 2-3 cani pe zi)
Flores et Radix Primulae (flori si radacina de
ciubotica-cucului) – mai ales cand afectiunea este
insotita de tuse. Infuzie (din flori) sau decoct (din
radacini) dintr-o lingurita la o cana de apa, se beau
2-3 cani pe zi.
Herba Hyssopii (isop) – infuzie (1-2 lingurite de
planta la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi)
Cartex Salicis (coaja de salcie) decoct din 2 linguri
coaja la o cana de apa; se beau 2-3 linguri pe zi.
Se pot utiliza urmatoarele amestecuri:
1. CORTEX CINAMMOMI (scortisoara) – 10 g
FLORES SAMBUCI (flori de soc) – 30 g.
HERBA ORIGANI (sovarv) – 30 g.
HERBA SERPYLLI (cimbrisor) – 10 g.
RADIX GEL (radacina de cerentel) – 20 g.
Se prepara o infuzie dintr-o lingura amestec la o cana
de apa, se beau 2-3 cani pe zi, indulcita cu miere.
2. FLORES SAMBUCI (flori de soc) – 20 g.
FLORES TILIAE (flori de tei) – 20 g.
HERBA CENTAURI (tintaura) – 10 g.
HERBA TARAXACI (papadie) – 10 g.
CORTEX SALICIS (coaja de salvie) – 20 g.
STROBULI LUPULI (conuri de hamei) – 20 g.
Se prepara un decoct (prin fierbere 5 minute) dintr-o
lingura de amestec la o cana de apa, se beau 2-3 cani
pe zi indulcite cu miere
3. FLORES CHAMOMILLAE (flori de musetel) – 20 g.
FLORES SAMBUCI (flori de soc) – 20 g.
FLORES TILIAE (flori de tei) – 20 g.
HERBA ORIGANI (sovarv) – 30 g.
HERBA SERPYLLI (cimbrisor) – 10 g.
Infuzie din 2 lingurite de amestec la o cana de apa,
se beau 2-3 cani pe zi. In anotimpul rece, mai expusi
infectiei gripale sunt copii si batranii, persoanele
cu imunitatee scazuta. Protejati-va organismul prin
evitarea expunerii indelungate la frig si umezeala,
printr-un aport proteic si vitaminic suplimentar in
perioadele reci ale anului. Aportul de citrice (bogate
in vitamina C), o alimentatie echilibrata din punct de
vedere nutritional, evitarea suprasolicitarii fizice,
a aglomerarilor umane, va pot feri de gripa si
complicatiile acestora.
Semnificatia biologica a febrei este motiv de disputa
in medicina. Unii sustin ca natura nu putea gresi, si
ca prezenta ei in infectii are drept scop
neutralizarea virusilor. Copilul mic febril nu face
frisoane, dar deseori are convulsii, situatie in care
se pot face impachetari in prosoape umezite cu apa la
temperatura camerei, timp de cateva minute,
administrandu-se si o medicatie specifica, la
indicatia medicului. In caz de hemoragie nazala se
injecteaza vitamina K, 1-2 fiole, cateva zile. Un
principiu al medicinei cere ca in dorinta de a face
bine, sa cantaresti mult, pentru a nu face mai rau
decat daca nu faci nimic. E si cazul folosirii
antibioticelor in gripa. Locul acestei medicatii este
rezervat numai in tratarea unor complicatii bacteriene
adaugate gripei sau pentru a preveni complicatii la
anumite persoane suferinde si de alte boli: cei cu
imunitate scazuta si cu boli cardio-pulmonare
decompensate, care au contractat gripa. Abuzul de
antibiotice duce la aparitia microbilor rezistenti la
ele.
Serul fiziologic trebuie sa fie singura solutie
folosita pentru instilatiile nazale (el este suportat
chiar si de bebelusi). Serul fiziologic cu Efedrina se
poate pune in nas numai 1-2 zile, deoarece poate
paraliza vasele mucoasei nazale. Nu administrati
picaturi cu dezinfectante nazale (oleuri gomenolate,
mentolate) la copii, fiind pericol de pneumonii
lipoidice. La fel, nu efectuati badijonari cu albastru
de metilen, violet de gentiana sau hipermanganat, pe
amigdale si faringe; aceste manevre sunt daunatoare.
Nu trebuie sa se uite ca aproape toate medicamentele
zise "anti-gripale" pot sta la baza hemoragiilor din
stomac si din cei 200 m2 ai suprafetei interne a
intestinelor, deci mare atentie. Celor care sufera de
astm, le reamintesc ca preparatele ce contin aspirina
declanseaza crize greu de ameliorat.
Tratamente naturiste
* infuzie din flori de soc, 1-2 lingurite la cana, 3 cani pe zi,
cu actiune sudorifica si de scadere a temperaturii;
* infuzie dintr-o lingurita de tataneasa la o cana de apa, bauta
in 3- 4 reprize pe parcursul unei zile;
* salcie alba (contine salicilina, o verisoara a Aspirinei), sub
forma unei infuzii din cate o lingurita de coaja la o cana de apa, 3
cani pe zi;
* sosete imbibate in alcool medicinal sau otet de mere, mentinute
pe picioare timp de 20 de minute si inlocuite pana scade febra;
* comprese cu apa rece amestecata cu cateva picaturi de ulei
esential de menta sau musetel, eucalipt, bergamota, busuioc, aplicate
pe frunte, ceafa si piept timp de 10- 15 minute, apoi improspatate de
cate ori este nevoie;
* daca febra nu cedeaza, infasoara-te intr-un cearceaf umezit cu
apa rece, cate 10-15 minute, sau intra in cada cu apa, avand grija ca
apa sa aiba temperatura mai mica cu 2-3 grade decat cea a corpului tau.
