Dorintele copiilor

 

Cred ca stiti si voi ca pentru noi, copiii, viitorul e ceva abstract. Pentru noi, chiar si ziua de maine poate parea foarte departe.

Maine inseamna muuult mai tarziu, iar la anul – nu stiu, poate cand ma fac mare. Dar hai sa incercam. Voi reformula – ce imi doresc eu nu la anul, ci, mai bine, ce imi doresc eu sa se intample. Nu stiu ce sa imi doresc. Ca nu e ca la Mos Craciun, sa zic niste jucarii.

As vrea… Stiu! As vrea sa stau mai mult pe afara, sa vina si alti copii, sa nu mai stea mult in casa la calculator sau la lectii, ca e asa de frumos cand ne jucam toti pe afara! Si as mai vrea ca parcul unde ies eu sa nu mai aiba golani care se pupa pe banci si urla, care beau suc cu ceva care ii face sa scuipe, sa injure, sa sara ca maimutele, si sa nu mai fie seringi pe jos. Nu ma credeti? Ia veniti sa vedeti! Va dau eu adresa. Si mai vreau sa nu imi mai sparga cainii oamenilor mingea, pentru ca unii isi plimba cainii unde ne jucam noi, copiii.

Parcul sa fie parc si locul de joaca sa fie loc de joaca, nu groapa de gunoi sau loc unde se aduna drogatii. E prea mult ce imi doresc?

Timp cu mami

Eu imi doresc ca mami sa stea mai mult cu mine. Si sa nu mai fie nervoasa. Ca mereu o enerveaza seful si sta incruntata cand vine acasa. Si nu mai vrea sa se joace cu mine, ca e obosita, si tipa mereu la mine si la tati. Daca ar sta mai mult acasa, poate nu ar mai fi obosita si ar avea timp sa iesim sa ne plim bam, sa pictam, sa povestim de la gradi, sa ne jucam, sa ne uitam la desene. Sau macar sa nu mai fie nervoasa.

Ca atunci cand e  nervoasa, imi e frica de ea, nu stiu niciodata daca fac ceva bine sau rau, nu stiu daca pot sa zic ceva sau sa tac, imi e teama ca orice as face ma cearta. As vrea sa ma mai ia in brate si sa imi mai spuna ca ma iubeste si ca eu sunt viata ei. Asa cum facea cand eram mai mica.

Era mai bine cand eram mai mica. Nu imi spunea ca i-am mancat sufletul si nici ca e dezamagita de mine. Si tati era mai vesel. Acum ne ferim amandoi din calea ei, iar tati sta in fotoliu si citeste ziarul, nu ma mai ia nici el in brate sa se joace cu mine. E trist de cand mami e asa de ocupata la serviciu. Totul s-a schimbat in viata noastra.

Imi doresc ca parintii mei sa aiba mai mult timp pentru mine. Sa fie mai veseli si mai jucausi, sa stam mai mult impreuna. Ma sperie cand ne adunam seara acasa si ei sunt mereu incruntati.

Nu mai am liniste

Eu imi doresc sa plece fratele meu inapoi la maternitate, de unde a venit. Ca de cand a venit el, eu nu mai am camera mea, trebuie sa dorm singur, ma trezesc noap tea de urletele lui, mama imi spune sa tac, ca si asa o doare capul, nimeni nu mai vrea sa se joace cu mine, nimeni nu ma mai iubeste, chiar si musafirii fac „ghigu-ghigu“ la el si se mira de el, iar pe mine doar ma mangaie pe cap in timp ce vorbesc cu mami si cu tati tot despre fratele meu.

Sa plece inapoi si sa ne lase familia in pace, ca ne-a innebunit pe toti. Afara nu mai pot iesi decat cu carutul lui, trebuie sa ne plimbam de nebuni pe strazi, ca in parc, la leagane, nu vrea, ca daca mami opreste caruciorul se pune pe urlat. Spuneti si voi, e normal asa?

 

Vreau un fratior

Eu imi doresc un frate sau o sora bebelus. Am auzit eu de la o fetita de la gradi ca mama ei a nascut o surioara si ca acum sta acasa cu bebelusul. Si eu imi doresc sa stea mama mea acasa, ca sa stau si eu cu ea si sa nu mai merg la gradinita, pentru ca aco lo e un baiat rau, care ne bate pe toti, ne trage de par si ne scuipa, ne strica foile pe care desenam, vorbeste urat. Doamna il cearta, dar dupa aceea el face si mai rau. Asa ca, daca mami sta acasa, o sa stau si eu si scap. Pana acum, imi spuneau ca trebuie sa merg la gradi ca nu am cu cine sa stau. Daca am o sora sau un frate bebe, o sa am cu cine sa stau.
 
Sa vina parintii inapoi

Eu vreau bani. Vreau multi bani, ca sa vina parintii mei inapoi din strainatate, unde s-au dus sa munceasca. Sa vina si sa nu mai plece. Imi este taaare dor de ei. Eu stau cu bunicii. Parintii mi-au trimis toate jucariile posibile din strainatate, dar ma joc putin cu ele si ma plictisesc.

Imi e dor sa ma tina mami in brate, sa ma legene ca atunci cand eram mai mic, si imi e dor sa ma ia tati in carca si sa ma plimbe cu calutul prin casa, sa ne alergam in jurul mesei, sa radem pana ne doare burta. Cu bunicii e trist, e foarte trist. Parca m-am facut si eu batran. Daca as avea multi bani, as cumpara o casa pentru noi trei, ne-am muta acolo si ne-am distra ca o familie adevarata. Asa, parca sunt orfan.

Imi doresc sa am o familie fericita. Parintii mei sa ma iubeasca si sa se iubeasca intre ei. Pentru totdeauna. Si, daca se poate, sa raman mereu copil, ca oamenii mari nu sunt chiar asa de amuzanti.

Sa fim din nou o familie

Noi ne dorim sa avem din nou o familie. Adica avem familie, dar e formata doar din mami, eu si sora mea. Parintii mei au divortat. Si as vrea sa vina tati inapoi acasa. Imi e dor de el.

Sigur ca ne mai vedem cu el, ca ne ia o data la doua saptamani, dar e greu asa, doar cu mama sau doar cu tata. Avem la tati jucarii frumoase pe care nu le putem lua la mami, ca le arunca daca le vede. Nici jucariile de acasa nu le putem lua sa ne jucam cu tati, ca nu ne da voie mama. Si nu putem face multe lucruri cand suntem impreuna pe afara, ca un parinte nu poate sa se ocupe de amandoua, dar daca erau doi, alta era viata. De sarbatori, am primit cadouri duble, insa mai bine erau mai putine si aveam doi parinti impreuna.

Sa aiba mami incredere in mine

Nu stiu ce sa vreau. Poate sa nu mai fie mama asa speriata ca ma imbolnavesc. Ma sperie si pe mine. Si nici nu ma lasa afara cu copiii de la bloc. Spune ca ma pot lovi sau pot lua boli de la ei. Doamna doctor de la policlinica a spus ca sunt sanatoasa tun, nu am nimic, sunt doar trista. Cum sa nu fiu trista daca nu ma joc cu copiii? La gradi am mers abia anul asta, imi place, dar mami ma tine acasa de cate ori i se pare ca un copil e racit. Mai mult am lipsit decat am mers. Si mai vreau ca mama sa aiba incredere in mine, ca stiu sa mananc si sa ma imbrac si singura.