In ultima vreme imi place sa ma uit din ce in ce mai mult in urma, sa-mi fac, asa, un fel de retrospectiva a ceea ce a insemnat ultimul an din viata mea. Ma uit des pe pozele lui Vladut, mai ales la cele din primele lui zile de viata. ?) Doamne, era asa de mic! Mic si neajutorat… Bine, nici eu nu eram prea departe de acest statut. Ma refer la partea cu “neajutorat”, desigur. Practic, am fost socata de diferenta intre cum ma simteam si cum m-as fi asteptat sa ma simt.
Stiu ca destul de putine mame vorbesc sincer despre starile post partum. Mai toata lumea isi declara fericirea totala si cam atat. E ok sa vorbesti despre starea de beatitudine, dar nu e “fair” sa nu recunosti si celelalte stari care urmeaza, o data ce-ai parasit maternitatea;. sau toate neplacerile cu care “faci cunostinta” pe toata perioada sarcinii. Sa fii mama este, dupa mine, cea mai frumoasa stare din lume; dar si cea mai grea, din multe puncte de vedere. Poti intampina o groaza de situatii neprevazute, unele mai putin placute, care te pot lua prin surprindere si carora sa nu stii cum sa le faci fata. Cum nici pe mine nu m-au ocolit problemele, atat in perioada sarcinii, cat si dupa ce am devenit mamica, o sa incerc sa vi le impartasesc in detaliu,dragele mele mamici, sau viitoare mamici, sau… chiar tatici, in speranta ca experienta mea va va ajuta in momentele critice similare, cu care eu va doresc din toata inima sa nu va confruntati niciodata.
