Am aflat ca voi fi mama in luna noiembrie 2010. Am inceput sa plang atunci cand am vazut cele 2 liniute roz ale testului. Dupa vizita la medic, imediat dupa test, am aflat ca eram insarcinata in 7 saptamani. Am avut o sarcina usoara, fara pofte si greturi. Am nascut la 38 de saptamani si 3 zile un baietel minunat, pe Toma dragalasul, de 3.800 si 51 de cm. Abia acum realizez cat de fericita eram atunci. In ziua nasterii nu l-am vazut din cauza operatiei de cezariana. Tatal lui i-a facut o poza si asa am vazut un baiat bucalat, chel, cu ochi albastri. Acum are opt luni si cateva zile, rade toata ziua, bolboroseste non-stop si se bataie cat e ziua de lunga. Tin minte ca in ziua de 10 iulie, seara, in jurul orei 19.00, in momentul cand s-a rupt apa aveam langa mine o bucata de prajitura cu visine, pe care o priveam lung si nu stiam daca s-o mananc sau nu. N/am mancat-o pana la urma. Sotul meu venise de la serviciu si am pus un desen animat, Ponyo. Superb! La jumatatea desenului, i-am spus sotului meu ca s-a rupt apa. Durerile din travaliu au inceput la ora 24.00. La ora 9 dimineata, medicul meu a hotarat ca nu pot naste natural, pentru ca asta mi-am dorit, si m-a bagat in cezariana. Abia a doua zi mi-am tinut in brate copilul mancacios. Toma doarme cand scriu aceste randuri, e 12 noaptea, si deja mi s-a facut dor de el.
