Ce fel de mama sunt?…

 V-ati pus vreodata intrebarea asta? Ce inseamna pentru un copil mama lui? Ce inseamna pentru tine notiunea de mama si la ce te gandesti cand spui cuvantul acesta? Are o culoare, are un miros? Are o textura?

Stateam aseara cu o cana de lapte cu cacao in fata. N-am mai baut de ceva vreme lapte cu cacao. In copilarie nu exista zi sa nu imi faca mama laptele asta. Aseara, dupa o zi de alergatura cu Ioana, imi savuram la masa din bucatarie laptele. Si ii spun sotului meu: ” stii ca pentru mine, lapte cu cacao inseamna copilarie? „. Da, ma reintorc in trecut ori de cate ori miros si gust laptele asta. Inchid ochii si ma vad si acum la masa din bucatarie, dimineata, inainte de a pleca la scoala…si toate le asociez cu mama.

Pentru mine, mama are gust de lapte cu cacao, de chec in doua culori, de prajitura cu visine. Pentru mine, mama e pufoasa, calda, e locul unde imi cuibaresc nasul si gasesc liniste. Mama poarta haine dragute chiar daca nu sunt multe, iar cand sunt mare, fur cate una din ele ca sa le port si eu, caci sunt haine de buna calitate, si mai presus de orice, sunt ale ei! Cu mama am impartit iarna in liceu o caciulita. Era a ei, insa vazandu-ma atat de topita dupa ea, ma mai lasa si pe mine sa o port. Cand zic mama, vad in fata ochilor multe gheme de lana, de toate culorile, andrele si seri lungi de iarna in care ne tricota cate ceva. Acum, ii tricoteaza Ioanei vestuta, botosei si caciulita, asa cum aveam si eu cand eram mica. Pe mama o asociez cu tot ce inseamna bucuria de a fi acasa, de a te bucura de caminul tau, de a face din el oaza de pace si liniste.

Toate imaginile astea imi zburau prin minte azi, cand am vazut in parc o mamica imbracata cu o haina de piele cu blana la gat si maini, incaltata in cizme negre pana la genunchi, cu toc cui…Oau, mi-am dat seama ca fiecare copil creste in fata ochilor cu o imagine a mamei si ulterior in viata, va copia ceva din ceea ce vede, mama va fi un model pentru copil, model la care se va raporta toata viata. Nu mi-as fi dorit o mama cu haina de blana si cizme cu toc cui…poate de aceea azi, nu pun mare pret pe haine si pe exteriorul lucios al omului. Si in mod cert, azi preiau multe din imaginile traite in copilarie si le proiectez Ioanei pentru ca au fost pentru mine, extraordinare. Alaturi de ele, se va adauga si propria-mi amprenta, iar toate vor face un tot unitar al mamei care voi fi… Ioana nu va vedea in mine o mama moderna, intolita si fitoasa care se scalda in farduri, parfumuri si genti. Va avea in fata ochilor o mama in blugi, in pantofi sport, o mama cu clare aptitudini culinare, o mama care cara un rucsac foto in spate plin cu aparatura de vreo 7-8 kg, o mama care citeste mult, careia ii place sa cultive flori de toate felurile in curte, sa tunda peluza, sa conduca masina cu muzica tare si cantand din toata inima…va mai descoperi ea multe din mine, si isi va forma singura repere, ma va analiza cu o precizie de ceas elvetian si va decide daca ii place ce vede sau nu. Dincolo de toate, ca mama, am datoria sa ii insuflu dragostea de Dumnezeu, de viata, de sine, de oameni, de natura, de pamantul acesta pe care calca…
Pentru mine, mama e perfecta asa cum este si bucurandu-ma de trairea pe care o am, ma duc sa imi mai fac inca o cana de lapte cu cacao !…

Noapte buna ! Somn usor!…