Duminica , era un anunt la intrarea in bloc, ca vine parintele cu Boboteaza.A fost bine ca a trimis parintele paroh din timp un copil sa anunte oamenii .Asa au avut timp sa pregateasca cele necesare:un castron cu apa si un fir de busuioc,niste fructe sau ceva prajituri-pentru sfintit si un ban "pentru osteneala parintelui si a dascalului"-zise mama.
Parintele paroh Giurgea a venit si de Craciun .M-au uimit vorbele parintelui care, dupa sfintirea apei si-a bucatelor mi-a zis: "data trecuta erati singura si trista,acum aveti casa plina si fata va e plina de bucurie!"M-am bucurat ca parintele m-a tinut minte,m-a uimt insa… ca si-a amintit! Si eu care gandeam ca suntem doar niste simpli enoriasi in fata dumnealui si nu ne tine minte…
N-a fost timp sa-i pot raspunde pe indelete;i-as fi raspunns:pai cum parinte sa nu am inima plina de bucurie cand am copiii toti langa mine,sotul imi e alaturi la toate incercarile vietii iar ginerele pe care il vedeti a venit sa ma ia acasa la el sa-mi arate nepotul nascut in zi Sfanta de Craciun!? I-as fi raspuns multe parintelui dar m-am inrosit de emotie, am zambit,l-am invitat pe parinte sa serveasca ceva si …..asta a fost. Mai era nevoie de cuvinte? Venirea pe lume a unui copil e cea mai mare minune a lumii si nu exista cuvinte pe lume pentru a descrie bucuria acestui miracol!
