Cate jucarii tii in mana? il intreb. Zice doua, fara sa se gandeasca. Dar ce culori au? Albastre. Sunt mari sau mici? Din fundal se aude: lasa-l in pace! Doar nu vrei sa le stie pe toate acum. Vrei un geniu? Vrei sa ii strici copilaria? Sa il chinui?
Am auzit de multe ori acest dialog. Eu eram cea care imi chinuiam copilul, care voiam sa scot geniul din adancul lui. Asa eram vazuta de prietenii apropiati, de unele rude. Copilul meu era cel chinuit, pe care noi nu il lasam sa se bucure de copilarie.
Exista multe tipuri de copii. Unii foarte receptivi, dornici sa invete orice, unii prind totul din zbor fara sa aiba rabdare sa le arati. Fiecare se dezvolta in mod diferit, dezvolta anumite parti ale creierului. Unii au inclinatie spre arta, unii memoreaza repede, unii sunt hiperactivi, dar fiecare are ceva special.
Fiului nostru i-a placut mult sa invete. Impresiona pe toata lumea. Are o memorie excelenta si orice ii zic, pastreaza in minte. Se simte bine cand vede ca stie lucruri multe si uneori ma roaga sa il intreb cate ceva doar ca sa imi dea raspunsuri. Asa a fost de la inceput si noi am incercat sa dezvoltam aceasta latura.
Cand era mic ii spuneam in joaca numere si culori. Il tineam ocupat aratandu-i tot felul de obiecte prin casa. Ii spuneam poezii, ii aratam cartonase cu animale. El nu suporta sa ii cant sau sa ii citesc.
Citeste continuarea pe COPILUL.RO
