STRESUL unei MAME poate modifica compoziția MICROBIOMULUI copilului său? Ce spun studiile
Când vine vorba despre sănătatea microbiomului, majoritatea oamenilor se concentrează pe alimentele care ajută trilioanele de bacterii benefice din intestin să prospere. Însă se știe mai puțin despre modul în care factori precum stresul și trauma influențează sănătatea intestinului nostru. Un studiu provocator sugerează că stresul unei mame poate lăsa o amprentă de durată asupra generațiilor viitoare, influențând compoziția microbiomului intestinal al copilului ei.
Microbiomul intestinal, o comunitate unică de microorganisme (inclusiv bacterii, paraziți și virusuri) care coexistă în tractul intestinal, primește tot mai multă atenție datorită rolului său crucial atât în sănătatea mentală, cât și fizică. Fiecare microbiom este unic, influențat de alimentație, comportamente și mediul înconjurător.
Deși rezultatele sunt moderate, ele se alătură unei tot mai vaste literaturi științifice în domeniul emergent al psihiatriei nutriționale, atrăgând atenția asupra legăturii dintre intestin și creier, în special după traumă și adversitate. Cercetările anterioare au stabilit importanța microbilor intestinali în afecțiuni precum depresie, anxietate sau boli cardiovasculare.
Publicat în revista PNAS în luna anterioară, studiul se bazează pe o cercetare amplă, longitudinală, care a urmărit experiențele de maltratare din copilărie ale unor femei, dar și anxietatea acestora în timpul sarcinii. Analizând datele, cercetătorii au descoperit o asociere între stresul matern și structura microbiomului intestinal al copilului la vârsta de 2 ani. De asemenea, s-a urmărit nivelul de stres la copii în primii ani de viață și s-a observat o corelație între anumiți microbi asociați inflamației și probleme de sănătate mintală la vârsta de 4 ani.
„Adversitatea tinde să pătrundă adânc în corp”, a spus psihologul Bridget Callaghan, autorul principal al studiului și profesor la UCLA. „Iar acesta este încă un mod prin care vedem efectele adversității asupra fiziologiei umane.”
Gravide stresate? 5 DAUNE mari ce pot afecta fatul daca cineva ii streseaza mama gravida
O perspectivă nouă asupra traumei intergeneraționale
Cercetarea privind modul în care trauma și dificultățile se transmit din generație în generație nu este nouă. Studii în desfășurare investighează transmisia intergenerațională prin gene, comportamente învățate sau experiențe colective.
Noutatea acestui studiu, spune Callaghan, constă în faptul că echipa ei a analizat impactul adversităților trăite de femei chiar înainte ca ele să conceapă un copil.
În timp ce studiile pe rozătoare au arătat că stresul matern poate afecta microbiomul descendenților, „nimeni nu a cercetat cum ar putea fi transmise în mod uman amprentele traumei dinainte de concepție”, a adăugat ea.
Totuși, deși studiul ridică întrebări fascinante, nu oferă răspunsuri definitive, iar unii experți sunt sceptici.
Ce tipuri de stres au fost analizate?
Studiul s-a bazat pe date colectate de la 450 de perechi mamă-copil din Singapore, în cadrul proiectului GUSTO („Crescând în Singapore spre rezultate sănătoase”).
S-au colectat probe de scaun de la copiii de 2 ani pentru a analiza microbiomul acestora. Cercetătorii au urmărit trei momente distincte de „expunere la adversitate”:
- Abuz sau neglijare suferite de mamă în copilărie (fizic, sexual sau emoțional).
- Anxietatea mamei în timpul sarcinii.
- Evenimente stresante trăite de copil în primii ani (ex: divorț, decesul unei rude apropiate).
Pe lângă asta, s-a urmărit și starea emoțională a copiilor la 2 și 4 ani, incluzând somnul, dificultăți sociale, anxietate, depresie și comportamente agresive.
Citeste continuarea: 1 2
