STRESUL unei MAME poate modifica compoziția MICROBIOMULUI copilului său? Ce spun studiile
Cum influențează stresul microbii intestinali?
Profesorul Christopher Lowry, expert în microbiom și stres la Universitatea din Colorado Boulder, a spus că cercetarea „deschide drumuri importante”, confirmând că adversitatea prenatală și postnatală poate influența microbiomul copilului.
El subliniază că diversitatea microbiomului este esențială pentru sănătate, iar stresul poate reduce această diversitate.
Ce nu trebuie sa judeci la alta mama
Ce microbi s-au modificat?
Studiul a descoperit că:
- Clostridium sensu stricto (slab producător de butirat, o substanță antiinflamatoare) era mai prezent la copiii ai căror mame au suferit traume înainte de concepție.
- Ruminococcus (eficient în producția de butirat) era mai puțin prezent.
- Stresul prenatal și evenimentele stresante în copilărie au crescut nivelul de Finegoldia și Streptococcus – microbi legați de inflamație.
- Microbii benefici precum Parabacteroides și Intestinibacter erau reduși.
La copii:
- Nivelurile scăzute de Intestinibacter la 2 ani erau asociate cu anxietate și depresie la 4 ani.
- Mai puțini Coprobacillus, Faecalibacterium și Lachnospiraceae UCG-008 la 2 ani – mai multe probleme cu somnul la 4 ani.
- Mai mulți Veillonella și Blautia – somn agitat la 4 ani.
Ce spun specialiștii sceptici?
Profesorul Curtis Huttenhower, de la Harvard, consideră că studiul abordează teme valoroase, dar are limite. De exemplu, nu s-a demonstrat mecanismul exact prin care trauma maternă influențează microbiomul copilului. Bebelușii își iau microbii de la mamă, dar și de la tată, familie, mediu.
Callaghan recunoaște că analiza s-a făcut la nivel de genuri bacteriene, deci nu oferă detalii despre acțiunea fiecărei specii. Totuși, modificările observate au legătură cu inflamația și imunitatea, ceea ce poate explica impactul asupra sănătății emoționale a copilului.
Alte limitări:
- Datele s-au bazat pe amintirile mamelor (posibil inexacte),
- Nu s-au luat în calcul tații,
- Toți participanții erau din Asia (chinezi, indieni, malaezieni), ceea ce poate limita aplicabilitatea globală.
Profesorul Jotham Suez (Johns Hopkins) a spus că rezultatele sunt „interesante, dar trebuie interpretate cu prudență”, întrucât corelațiile sunt slabe și nu demonstrează cauzalitate.
Ce putem face?
Chiar dacă studiul nu oferă certitudini, un lucru e clar: un microbiom intestinal sănătos contribuie semnificativ la bunăstarea generală. Callaghan spune că rezultatele pot inspira politici publice și intervenții concrete:
- acces la alimente dense nutrițional,
- promovarea probioticelor și prebioticelor,
- susținerea sănătății emoționale a mamelor înainte și după naștere.
„Dacă aceste schimbări ar putea atenua impactul adversității asupra generațiilor viitoare, ar fi ceva cu adevărat puternic.” — Bridget Callaghan
Traducere si adaptare din washingtonpost.com
ID 36608009 © Monkey Business Images | Dreamstime.com
Citeste continuarea: 1 2
