Cauze frecvente ale constipației la copii, semne de urmărit și metode eficiente de tratament

Constipația apare frecvent la copii și, deși nu ridică mereu probleme grave, poate afecta starea de bine a întregii familii. Părinții doresc să știe ce semne să urmărească, cum să prevină sau să gestioneze constipația și când devine necesară vizita la medic. În continuare, găsești informații clare despre cauzele cele mai întâlnite, semnele la care merită să fii atent și metode eficiente de tratament și prevenție. 

Ce înseamnă constipația la copii?

Constipația la copii se manifestă prin scaune rare, dure sau greu de eliminat. Nu există o frecvență universală a scaunelor care să se potrivească tuturor copiilor. Unii elimină scaun zilnic, alții la 2-3 zile. Constipația apare dacă frecvența scaunelor scade evident față de rutina obișnuită sau dacă observi dificultăți la eliminare.

Manifestările diferă în funcție de vârstă. De exemplu, bebelușii pot avea 2-3 scaune pe zi, copiii mai mari uneori doar 2-3 pe săptămână, fără ca acest aspect să ridice mereu probleme. Devine îngrijorător când copilul suferă la toaletă sau evită defecația, prezintă disconfort sau modificări de comportament. Vezi pe site-ul MedLife ce să faci dacă ai copilul constipat!

Cauze frecvente ale constipației la copii

Mai mulți factori pot favoriza apariția constipației, de la alimentație și rutină până la condiții medicale sau emoționale.

Alimentația săracă în fibre și lichide

Meniul cu puține fibre (fructe, legume, cereale integrale) sau consumul redus de apă duce adesea la scaune tari. De exemplu, un copil care preferă doar pâinea albă și carnea, fără legume ori fructe, poate avea un tranzit încetinit.

Consumul excesiv de lapte de vacă, mai ales la copiii mici, sau al alimentelor procesate (biscuiți, dulciuri ambalate) crește predispoziția spre constipație. Prebioticele și probioticele ajută chiar și în asemenea situații, dar reglarea alimentației rămâne de importanță maximă.

Comportamentul și teama de toaletă

Unii copii ajung să se teamă de mersul la toaletă, uneori din cauza unor episoade dureroase anterioare sau a unei atmosfere tensionate atunci când trebuie să folosească olița. Alții pur și simplu amână voluntar mersul la baie, mai ales la grădiniță sau în colectivitate.

Schimbările mari în rutină, cum ar fi începerea școlii sau a grădiniței, pot perturba confortul copiilor și astfel apar dezechilibrele.

Rutină dezorganizată sau stres

Copiii care călătoresc des, au mese și somn la ore diferite sau trec printr-o perioadă stresantă (divorțul părinților, schimbarea domiciliului) pot experimenta constipația ca efect al modificărilor emoționale sau al lipsei de organizare.

Lipsa mișcării

Copiii activi tind să aibă un tranzit normal, spre deosebire de cei care petrec mult timp pe dispozitive electronice sau nu fac mișcare deloc. Pauzele dese pentru joacă, alergare sau mers pe bicicletă stimulează motilitatea intestinală.

Medicamente sau probleme medicale

Anumite tratamente, precum cele cu sedative sau antidepresive, pot duce la constipație. De asemenea, unele afecțiuni digestive sau intoleranța la produse lactate se pot asocia cu un tranzit anormal. În cazuri rare, boli precum boala Hirschsprung sau fibroza chistică contribuie la această problemă.

Semnele care sugerează constipația la copii

Părinții pot observa o combinație de semne atunci când copilul suferă de constipație. Iată la ce merită să fii atent:

• Scaune care apar mai rar de 3 ori pe săptămână;
• Eliminarea scaunelor tari, uscate sau voluminoase, cu efort vizibil sau durere;
• Dureri sau crampe abdominale, balonare, agitație nejustificată;
• Prezența sângelui sau mucusului în scaun;
• Pătarea lenjeriei cu urme de scaun (encoprezis), situație întâlnită când reținerea devine prelungită;
• Plâns sau refuzul constant de a merge la toaletă;
• Semne specifice de alarmă: constipație care persistă peste două săptămâni, febră, scădere inexplicabilă în greutate, abdomen tensionat.

Un copil care ajunge să evite orice formă de eliminare, plânge des la toaletă sau pierde pofta de mâncare are nevoie de evaluare.

Dacă aceste simptome apar la un nou-născut, iar eliminarea meconiului (primul scaun) întârzie, prezentarea rapidă la medic este obligatorie.

Metode eficiente pentru tratamentul constipației la copii

Majoritatea copiilor răspund bine la schimbarea stilului de viață, fără a avea nevoie de medicamente. Monitorizează progresul aplicând aceste metode de bază:

Schimbări alimentare și hidratare

• Servește zilnic fructe și legume bogate în fibre: prune, mere, pere, morcovi, broccoli.
• Integrează cereale integrale și pâine din grâu integral în meniu.
• Asigură o hidratare corespunzătoare. Copiii trebuie să bea apă sau, ocazional, lapte potrivit vârstei. De exemplu, un copil între 1 și 3 ani are nevoie de minim 1 litru de lichide pe zi.

Formarea unei rutine sănătoase la toaletă

• Încurajează mersul la toaletă după mesele principale pentru a stimula reflexul natural.
• Fii răbdător și evită discuțiile negative sau presiunea atunci când copilul refuză să meargă la baie.
• Poziționează un scăunel la picioarele copilului dacă folosește vasul de toaletă, pentru a facilita eliminarea scaunului.

Activitate fizică zilnică

• Creează posibilități de joacă în aer liber, adaugă plimbări sau chiar activități sportive ușoare pentru vârsta copilului. Oplimbare de 30 de minute în parc sau o oră de joacă cu mingea pot aduce beneficii semnificative.

Metode locale temporare

• Baia caldă ajută copilul să se relaxeze.
• Supozitoarele cu glicerină și microclismele se folosesc numai la recomandarea medicului, pe termen scurt.

Tratament medicamentos (doar cu prescripție medicală)

• Laxativele se folosesc sub stricta supraveghere a medicului pediatru. Acestea pot fi de tip osmotic, de volum sau stimulante, în funcție de vârstă și severitatea constipației.
• Nu administra laxative, uleiuri sau remedii naturiste fără consult medical.
• Folosirea prelungită a laxativelor poate cauza dependență și dezechilibre.

Semne care impun vizita la medic

Cere sfatul medicului dacă:

• Constipația durează mai mult de două săptămâni;
• Măsurile de acasă nu dau rezultate;
• Apar sângerări, durere severă, febră sau balonare accentuată;
• Există suspiciuni de boală organică (copilul nu crește normal, scade în greutate, are episoade repetate de vomă);
• Constipația debutează în primele zile de viață (nou-născut fără eliminarea meconiului).

Evită să administrezi tratamente fără recomandare medicală și nu amâna contactarea unui specialist dacă simptomele persistă.

Constipația la copii se gestionează cel mai bine prin măsuri simple: alimentație bogată în fibre, hidratare, activitate fizică și rutină la toaletă. Monitorizează cu atenție schimbările de comportament și consultă medicul pentru orice semn care nu dispare repede. Adoptă obiceiuri preventive, mergi cu regularitate la controale și sprijină-l pe cel mic să dezvolte o relație sănătoasă cu propriul corp.

Acest articol are scop informativ. Nu înlocuiește discuția cu medicul pediatru sau farmacistul.

Surse: https://www.medlife.ro/articole-medicale/constipatia-la-copii-cauze-simptome-tratament 

Sursa foto: Shutterstock