Cum apare depresia la copii. Sfaturi să o recunoaștem, să o prevenim sau să o tratăm

Depresia… Acea stare caracterizată de lipsă de vitalitate, de sens, de motivație, de dorință de a fi și de a face lucruri. Indiferent că vorbim despre copii sau despre adulți, depresia este o realitate de care este important să fim conștienți și pe care să o acceptăm ca fiind posibil să apară chiar și la proprii copii. Mulți copii au temeri și griji și se pot simți triști și fără speranță din când în când. Temeri puternice pot apărea în momente diferite în timpul dezvoltării. De exemplu, copiii mici sunt adesea foarte supărați că sunt departe de părinții lor, chiar dacă sunt în siguranță și bine îngrijiți. Deși fricile și grijile sunt tipice la copii, formele persistente sau extreme de frică și tristețe se pot datora anxietății sau depresiei. Deoarece simptomele implică în primul rând gânduri și sentimente, ele sunt uneori numite tulburări de interiorizare.

Majoritatea copiilor au zile în care se simt triști, singuri sau deprimați. Dar, dacă copilul nostru pare în mod persistent trist sau fără speranță și starea sa afectează relațiile cu cei din jur, el poate suferi de depresie în copilărie, o afecțiune gravă de sănătate mintală care necesită evaluare și tratament medical.

Aspecte importante care definesc depresia

Tulburarea de afectivitate de tip depresiv poate să apară în rândul copiilor și adolescenților, în mod frecvent, nu doar la adulți. Depresia este principala cauză a bolilor și dizabilităților în lume. Studiile care prezintă prevalența depresiei în rândul copiilor și adolescenților raportează procente mari de tineri în ambele grupuri cu simptome depresive. Teoriile constructive și explicative ale depresiei oferă o imagine de ansamblu succintă a principalelor instrumente de evaluare utilizate pentru măsurarea acestei tulburări la copii și adolescenți, precum și a programelor de prevenire dezvoltate pentru mediul școlar și a diferitelor tipuri de tratament clinic oferit. În clasificările mentale, constructul depresiei la copil nu este diferit de cel adult și trebuie luate în considerare multiple teorii explicative pentru a ajunge la o înțelegere deplină a depresiei. În consecință, atât tratamentul, cât și prevenirea ar trebui să fie, de asemenea, de natură multifactorială. 

Estimările prevalenței tulburării în rândul copiilor și adolescenților nu sunt foarte certe, însă pe baza ratelor de iritabilitate cronică și severă, care reprezintă principala trăsătură a tulburări depresive, (cu durată de la 6 luni la un an), este în jur de 2-5%. Mai afectați sunt copiii de vârstă școlară, dar și adolescenții. (DSM 5). Sindromul depresiv este mult subdiagnosticat și reprezintă a patra cauză de deces la copiii între 10 şi 15 ani şi a treia la cei între 15 și 25 de ani. 8% dintre studenți suferă de depresie, însă doar 1 din 5 solicită ajutor de specialitate.

Cum este depresia din copilărie diferită de ”blues”?

Depresia din copilărie este diferită de „blues-ul” de zi cu zi pe care majoritatea copiilor încep să îl resimtă pe măsură ce se dezvoltă. Faptul că un copil se simte trist, singur sau iritabil nu înseamnă că are depresie din copilărie. Depresia din copilărie este tristețe persistentă. Când se întâmplă, copilul se simte singur, fără speranță, neajutorat și lipsit de valoare. Când acest tip de tristețe este nesfârșită, perturbă fiecare parte a vieții copilului, interferează cu activitățile zilnice ale copilului, cu temele școlare și cu relațiile cu semenii. De asemenea, poate afecta viața fiecărui membru al familiei.

Cum ne putem da seama dacă copiii noștri suferă de depresie?

Simptomele și semnele depresiei variază în funcție de vârstă și de persoană și pot arăta diferit la copii față de adulți. Cel puțin unul dintre următoarele simptome primare ale depresiei este întotdeauna prezent:

• Iritabilitate, tristețe sau deznădejde în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi
• Scăderea interesului sau a plăcerii față de activitățile de care copilul se bucura de obicei

Noi, ca părinți putem observa unele dintre aceste semne:

• Dispoziție tristă sau proastă. Un copil poate părea trist, singur, nefericit sau morocănos. Poate dura săptămâni sau luni. Un copil poate plânge mai ușor. S-ar putea să aibă mai multe crize de furie decât înainte.
• Copil este autocritic. Copiii care trec prin depresie se pot plânge foarte mult. Ei pot spune lucruri autocritice precum: „Nu pot face nimic bine”, ”Nu am prieteni deoarece nimeni nu mă place”. ”Sunt incapabil să fac asta.” 
• Lipsă de energie și efort. Depresia poate epuiza energia unui copil. S-ar putea să depună mai puțin efort la școală decât înainte. Chiar și a face sarcini mici poate fi un efort prea mare. Copiii pot părea obosiți, pot renunța cu ușurință sau nici măcar nu încearcă să facă anumite lucruri.
• Stimă de sine scăzută
• Iritabilitate crescută
• Nu se bucură de lucrurile din jur. Copiii nu se distrează la fel de mult cu prietenii și nu se bucură de joacă ca înainte. 
• Schimbări de somn și alimentație. Copiii pot să nu doarmă bine sau să pară obosiți, chiar dacă dorm suficient. Unii nu au chef să mănânce, iar alții pot mânca în exces.
• Dificultate la inițierea și/sau menținerea relațiilor sociale
• Sensibilitate extremă la respingere sau eșec
• Temeri obsesive sau griji legate de moarte
• Somatizări. Unii copii pot avea dureri de stomac sau alte dureri. Unii ratează zilele de școală pentru că nu se simt bine, chiar dacă nu sunt bolnavi.

Este important ca părinți și îngrijitori să înțelegem factorii de risc pentru depresia la copii, care pot include anxietatea, istoricul familial de tulburări mintale, modificările hormonale în pubertate și factorii de stres în viață. „Anxietatea cronică este unul dintre cei mai frecvenți factori de risc pe care îi vedem pentru depresia la copii”, ne explică Alice Ann Holland, Ph.D., ABPP, director de cercetare al Serviciului de neuropsihologie de la Children’s Health℠ și profesor asistent la UT Southwestern. „Aceasta este o anxietate care nu a fost diagnosticată sau tratată în mod corespunzător de la luni la ani, care îi uzează emoțional pe copii în timp”.

Articolul integral il poti citi aici.

Clinica Aproape – Permite-ți să fii bine!

Tel: 0722187700
Mail: contact@clinicaaproape.ro
Facebook: https://www.facebook.com/clinica.aproape

foto: Depositphotos.com