Tatal – preocupat de alcool, aspecte materiale, mai putin de persoane si sentimente, violent
Mama – iubitoare, slaba de caracter, uneori – izbucniri nervoase
Fratele – minor, crescut in atmosfera tensionata, supus atacurilor violente, dar totusi cu rezultate bune la invatatura
Eu – crescut in acest mediu, acum familist, fara copiii.
Mama a avut nenumarate (7-8) tendinte de divort (plecata de acasa cu tot cu copii pt un anumit nr. de luni) insa toate fara finalitate: de fiecare data se reintorcea acasa cu promisiuni din partea tatalui ca totul ca va fi bine. Insa, conform spiritului proverbial, nimic nu se schimba in bine, ci dimpotriva. Pe parcurs toti copiii s-a dat de partea mamei, constituindu-se propriu-zis doua tabere.
Realizez acum ca singura varianta ca aceasta atmosfera sa se detensioneze ramane ca noi cei ce constientizam problemele (eu, fratele si mama) sa incercam cu speranta ca vom reusi sa-l schimbam in bine. Concret: vrem sa ajungem la partea sensibila din sufletul lui si de acolo sa incepem o mica schimbare in bine, macar atat cat sa se poata trai normal in acea casa. Ne-ar prinde bine ceva sfaturi.