Fiecare dintre noi isi doreste sa arate bine, sa fie trendy,sa atraga privirile in orice moment.Stim ca unul din accesoriilede care suntem total dependente este pantoful cu toc.
Pantoful cu toc dateaza din Egiptul Antic,unde acestia erau folositi atat de femei,cat si de barbati,dar numai in timpul ceremoniilor.
In Roma Antica acest accesoriu vestimentar era purtat doar de doamnele cu o reputatie proasta,fiind singurul obiect de vestimentatie care le deosebeade restul femeilor.
Secolul al XVI-lea reprezinta un alt moment in care tocul a fost insusit de ambele sexe,si anume aparitia cizmelor de cowboy.Accesorizarea acestora cu toc s-a facut avand la baza un considerent extrem de practic – asigurau o stabilitate calaretilor pe sa, iar incaltamintea nu mai aluneca atat de usor la urcare, pe scara de sa.Tot cu acest secol a inceput si stilizarea tocului in diverse forme pentru a se potrivi cu orice forma de pantof sau gheata.
Urmatoarea etapa a fost cea a platformelor.
Acestea erau purtate atat de curtezanele din Italia si de persoanele cu statul social inalt din Franta,cat si de femeile de la curtile japoneze sau de cadanele din Turcia.Se pare ca inaltimea platformelor (18-70cm) le impiedica la propriu sa alerge.
Formal, "inventia" sau mai bine spus, introducerea tocului in vestimentatie ii este atribuita Caterinei.
Incepand cu 1950,tocul cui va intra in atentia publicului gratie creatorului de moda Christian Dior.
Ultima inventie in materie de incaltaminte cu toc destinata femeilor este pantoful inalt, cu tocul lipsa,al carei autor este Antonio Berardi.Sa fie acesta sfarsitul incaltarilor cu toc?Nu cred.Eu una ador pantofii cu toc.
