Vesnic in cautare de bona

Of. M-am saturat de problema asta. Am avut noroc sa gasesc, prin luna mai anul asta, o bona minunata. Pe la 42 de ani, o tipa scolita, educata, si ea mama, gospodina, curata, in fine, intr-un cuvant, idealul. Doar ca… pleaca in Italia.  E adevarat ca a fost suficient de corecta si mi-a spus la scurt timp dupa ce a venit la noi ca are aceasta intentie. Am in vizor o alta persoana, dar care – la randul ei – asteapta un raspuns din Spania, sa plece acolo sa munceasca. Mi-am jurat ca principalul criteriu la angajare, de acum incolo, va fi sa-mi dea in scris ca nu pleaca din Romania macar pana implineste fii-miu trei ani.
Am ghinionul ca nici nu sunt in orasul meu, acasa, la Bucuresti. Temporar stau in Tg Jiu. Si nu cunosc pe nimeni pe aici… Cum sa fac sa gasesc bona?! Am intrebat putinii cunoscuti.. Degeaba. Pe bona actuala am gasit-o intamplator, printr-o cunostinta a sotului meu. Dar le-am epuizat pe toate. Singura – nici vorba sa ma descurc. Baiatul meu e argint viu, nu sta o clipa locului. Nu poti face nimic cu el prin preajma. N-am crezut ca poate fi o misiune aproape imposibila sa gasesti bona intr-un oras de provincie…