Dana Nalbaru si-a visat fetita inainte sa ramana insarcinata

Cand avea 25 de ani, Danei Nalbaru i-a aparut in vis o fetita blonda, cu ochii albastri. Aceeasi imagine a reaparut si in cea de-a treia luna de sarcina. Intamplator sau nu, acea fetita este Sofia, fiica de 4 ani a cantaretei. Despre aceasta premonitie, despre mica Sofia si despre multe altele, in acest interviu acordat de Dana in exclusivitate pentru Sfatul Parintilor.

– Ai o fetita. In timp ce erai insarcinata, te asteptai la un baiat?

Si eu si Dragos am avut acelasi gand: sa fie sanatos. Fetita sau baiat era mai putin important, ne doream un copil si cand s-a intamplat sa raman insarcinata am fost foarte fericiti. Acum, dupa 4 ani de la nastere, nu stiu cum ar fi fost sa fiu mamica de baietel, insa sunt sigura ca l-as fi iubit la fel de mult.

 

– Ti-o imaginai pe Sofia ta in timpul sarcinii? Seamana imaginea aceea cu realitatea?

Pe toata perioada sarcinii am fost foarte linistita in ceea ce priveste felul in care va arata fetita mea. O visasem la 25 de ani si acelasi vis l-am avut si in cea de-a treia luna de sarcina. Eram convinsa ca va avea parul blond si ochii albastri, exact ca fetita din visul meu care, intamplator sau nu, era Sofia mea de azi.

 

– Cum o alinti tu pe Sofia?

Depinde. Nu avem un alint anume. O alintam in toate felurile posibile.

 

– Ce ritualuri aveti la culcare?

Povestea de seara care trebuie sa fie neaparat inventata de mine sau de tati (depinde cu cine adoarme) si, foarte des, giugiuleala sau “luptele” in pat…J

 

– Care a fost cel mai greu moment in timpul exercitarii “meseriei” de mamica?

– Primele luni dupa nastere au fost detul de dificile, dar nu ma plang si nu m-am plans. Si mai este greu in aceasta perioada, pentru ca am foarte multe spectacole si sunt destul de mult timp plecata de langa Sofia.

 

– Ce “meserii” ai inscris pana acum pe lista de dorinte a fiicei tale?

Cantareata, doctorita, bucatareasa, machista (fata care machiaza) si suflatoare de baloane. Cred ca cea din urma ii place cel mai mult. J

 

– Care sunt jucariile preferate ale Sofiei?

Poneii, Capsunica, Barbie, jucariile pentru gatit, jucariile de plus… de fapt, daca o intrebi, toate jucariile sunt jucariile ei preferate.

 

– Ce stie Sofia despre meseriile voastre si cum reactioneaza cand va vede la televizor?

Stie ca atunci cand ne vede la televizor ii facem cu mana, ca tati e actor si joaca in filme, ca mami e cantareata si canta frumos, ca uneori trebuie sa plecam de langa ea pentru ca toti oamenii mari se duc la serviciu si apoi se intorc acasa si ca atunci cand suntem plecati sufletele noastre sunt unite de iubirea pe care ne-o purtam unii altora si ca asta nimic, nici timpul si nici distanta nu o poate schimba.

 

– S-a intamplat pana acum ca fiica ta sa faca vreo scena in public? Cum reactionezi in acele momente?

Eu cred ca toate crizele copiilor au o explicatie si ca, de cele mai multe ori, noi, adultii, suntem de vina pentru felul in care un copil reactioneaza. Cand Sofia are o iesire nefireasca incerc sa ma gandesc unde am gresit. Nu o cert, o las sa se linisteasca, indiferent de locul in care sunt, o iau in brate si ii spun ca este normal sa fie suparata, ca si oamenii mari se supara uneori si ca o sa treaca. Ii spun ca o iubesc si ca suntem prietene si ca imi poate spune orice o supara. Nu cred ca a o certa poate naste altceva decat frustrare si sentimente de vinovatie in ea si nu imi doresc acest lucru. Vreau sa o ajut sa isi constientizeze starile prin care trece si sa inceapa sa si le stapaneasca, nu sa le ascunda.

 

– Care a fost cea mai mare nazbatie pe care a facut-o Sofia?

Uite, in momentul asta, chiar nu-mi amintesc sa fi facut ceva “memorabil” din categoria nazbatie. Depinde cum privesti lucrurile. Eu zic ca e un copil foarte cuminte si bun si ca nu face nazbatii din categoria celor rele. Radem mult de lucrurile haioase pe care le face, gen: de picturile de pe peretii casei, de cum consuma la fiecare restaurant la care mergem sarea, piperul, otetul si uleiul pentru ca vrea sa gateasca, de cum isi pune sutienele mle si vrea sa se machieze ca o domnisoara… sunt lucruri mici, stiu, dar haioase pentru noi.

 

– Ce tactica abordezi cand vrei sa-i impui Sofiei o regula de comportament sau de alimentatie etc.?

Nu cred in cearta. Asa ca ii explic pe limba ei pentru ce trebuie sa faca anumite lucruri, la ce sunt bune, cum ne pot folosi pe viitor. Daca nu vrea si nu vrea, renunt in acel moment si mai incerc alta data.

 

– Ce faci cand constati ca aceasta tactica a dat gres?

Eu am incredere in copilul meu si daca nu doreste un anumit lucru, ii respect alegerea de a nu-l face. Din experienta stiu ca intelege cand ceva este important (de exemplu, daca e bolnava si trebuie sa ia medicamente si nu-i plac, stiind cat e de important sa se faca bine, le va lua in cele din urma, chiar daca in prima faza refuza acest lucru) si ca daca refuza inseamna ca intr-adevar nu-si doreste acel lucru si nu o fortez.

 

– Crezi ca prietenia cu copilul poate afecta autoritatea parintelui? Te consideri o mama autoritara?

Nu stiu ce spun altii. Eu cred ca prietenia dintre mine si Sofiacreste in fiecare zi, se maturizeaza si se dezvolta in sensul cel mai bun posibil si cred ca aceasta este cheia succesului relatiei noastre. Cred ca si in viitor relatia de prietenie dintre noi o va determina sa vada in mine un sprijin, incredere si iubire si-i va darui ei forta sa devina un om care sa creada in el si-n fortele lui. Nu ma consider o mama autoritara, ci una care are incredere ca fetita ei poate face alegeri de una singura, chiar daca are doar 4 ani.

 

– Ce sfaturi pe care tu le-ai primit de la parintii tai, vrei sa le transmiti mai departe Sofiei?

Vreau doar sa stie ca voi fi mereu alaturi de ea, indiferent de deciziile pe care le va lua in viata.

 

– De asemenea, parintii mai fac si greseli, de multe ori fara sa-si dea seama. Ce lucruri facute de parintii tai, pe care tu le-ai considerat gresite, nu vrei sa le repeti cu Sofia?

Nu cred ca parintii mei au gresit cu ceva. Cred ca sunt cei mai buni parinti din lume si sper ca la fel va spune fetita mea despre noi atunci cand va fi mare.

 

– Ai revenit in HiQ, iar programul este destul de incarcat. Sotul tau poate fi, de asemenea, pe la filmari. Cine va ajuta atunci cu Sofia?

Cand suntem amandoi plecati Sofia ramane cu bunicele ei. Suntem norocosi ca mamele noastre sunt sanatoase, in putere si ca ne ajuta de cate ori avem nevoie, iar Sofiaare o relatie exceptionala cu amandoua bunicele ei.

 

– Cum decurge o zi in familia voastra, cand sunteti toti trei acasa?

Petrecem zile foarte vesele si aproape niciodata la fel. Mereu incercam lucruri noi, facem tot felul de lucruri spontane si inventam activitati. E greu sa spun cum arata o zi normala pentru ca, din fericire, nu prea avem o zi la fel cu alta.

 

Foto: arhiva personala. Copierea si folosirea acestor fotografii fara acordul Sfatul Parintilor este interzisa.